Ziua cucului
Ziua-i de Blagoveștenii, cucul, limba și-o dezleagă
Prin zăvoaie desfrunzite, numele-și strigă degrabă.
Dar și eu îngândurată îl întreb cu glas șoptit
-Cucule să-mi spui, tu mie, câți ani, mai am de trăit?
Că dădui apă și sare, la îngeri, mâncai și pește
Nici nu m-am sfădii* cu nime’, tu cuc, mă blagoslovește.
Veselă să fiu tot anul, să am pace, bucurie.
Vreme faină de-o fi azi, așa și la Paști să fie!
Nu uit să merg cu securea să o vadă prunii, merii
Mă încord* la ei în glumă, să rodească via, perii!
Îi curăț de uscături și musai, în foc să ardă
Se purific-orizontul, pier omizile-n livadă.
Ciripind, se-ntorc în sat, în stol mare, rândunele
Aducând o veste bună, dragă și inimii mele:
Ziua o fi tot mai lungă, întunericu’ doboară
De-acum pot ca să mă jur, zău de nu: – Îi Primăvară!
Sfădii – certai; încord – răstesc;
Bunavestire – 25 martie
Cântă cucu’ la fețâie
-în grai-
Cântă cucu’ la fețâie* pă Poduri șî la Prislop
Creapă muguru” la salcă, la cireș da’ șî la plop
La doșcină* pă la umbră încă nu s-o gișgețat
Colțu’ ierbii înverzășce, primăvară-i deja-n sat!
Pă Ogreze un băciuț sapă greșuri* pă su’ meri
Pă holda ce îi arată, cu plugu’, abgia ge ieri.
Ș-api samănă cu mâna, samânța ge-ovăz gin sac
Trăierat la moașa-n șură, ge negină șî ge mac.
Pă l-amniaz’ cu sapa-n space vine șî nanuța-n grabă
Cu prânzu’ cald în tașcuță* ș-adălmașu’ în uiagă*!
Sparge bruși pă arătură cu mucea săpii su’ hat
Ge săpoi să pringe leciu”*, p-inge-o rămas negrăpat.
O ierugă* nu afundă împărce-n postata-n două,
Apa să nu îmbălțască, ge-n vară mult o să plouă.
Împlântă ș-o ciuhă-n cale cu o mână ge păiușă
Sî să vadă ge geparte, p-aci nu-i mai cărărușă!
Cucu’ cântă la fețâie pă crenguță ge alun
Faină-i viața pă la sace, n-am cuvince să vă spun!
Fețâie – în fața soarelui; doșcină – loc la miazănoapte; greșuri – brazdă neîntoarsă; tașcuță – coș mic împletit din pănușe de porumb; adălmașu” în uiagă – recompensă, răchie în sticlă; leci – pământ lutos; ierugă – șănțuleț.
————————-
Cornelia NEAGA
24 martie 2018