Constantin MARIN: O revistă perenă – Izvoare Codrene şi Chiorene

„Izvoare Codrene şi Chiorene” – Revistă de cultură, literatură, artă, religie, tradiţii – Nr. 15, 2019

Spre mijlocul anului 2010, apărea, din iniţiativa poetului Vasile Dan Marchiş – unul dintre exponenţii de frunte ai grupării culturale „Izvoare Codrene” – primul număr al revistei cu acelaşi nume. Cum se întâmplă de obicei, scepticii au lansat opinia conform căreia revista „nu va avea prea multe zile de trăit”. Însă, Dumnezeu a vrut să contrazică această „profeţie mincinoasă”, iar revista apărea, an de ani, mai viguroasă, cu un conţinut din ce în ce mai diversificat.

Când lucrurile se leagă, altfel spus când „îşi dau mâna” oamenii de cultură, autorităţile locale şi oamenii de afaceri se creează condiţiile ideale pentru creşterea unui „vlăstar” literar, necesar zonei maramureşene, despre care facem vorbire.

În cel mai recent număr al acestei reviste este prezentată opinia părintelui Radu Botiş, despre volumul omagial 100 de ani de la Marea Unire. 100 de personalităţi maramureşene care au făcut istorie. Sunt menţionaţi arhiepiscopul Maramureşului, vrednicul de pomenire şi amintire Justinian Chira, episcopul Emilian Birdaş, George Pop de Băseşti, luptătorul anticomunist Vasile Blidar, scriitorul Petre Dulfu, folcloristul Emil Gavriş, doctorul Florian Ulmeanu, părintele Vasile Lucaciu, „alături de marea pleiadă a atâtor făuritori de unire şi întregitori de neam, cu generozitate cuprinşi în această carte-document”.

În continuare, o poezie a părintelui Radu Botiş, evocă atmosfera acestei „Mecca” a românilor: „Mai dalbă, Alba reîntregirii: În Alba ţării, sub cetate/ Sălăşluiesc, demult, eroi/ Răpuşi, cu dorul de dreptate/ Uitaţi, adesea, şi de noi.// Se-aud, sub crucile creştine,/ Cum lacrimile curg şuvoi,/ Până la cer răzbat suspine,/ Cu jind, la pacea de apoi.// La Alba Iulia, altarul/ Mai poartă-n Catedrală semn,/ Iar peste ţară, preasfânt, harul,/ Scoboară la poporul demn.// Mai dalbă, Alba reîntregirii/ Răscoală-n noi chemarea sa,/ Cu pretutindenea, martirii/ Unirea sfântă va dura”.

Profesoara Olimpia Mureşan face o sinteză a cărţii „Dascăli din Ţara Codrului”, semnată de Viorel Pop şi Traian Rus. Aflăm, în felul acesta, de „amprenta” lăsată de optzeci şi şase de „dascăli şi dăscăliţe codrene, cu chipuri vii şi memorabile”, ale acestei zone.

Se comentează cartea, apărută în anul 1999, semnată de Angela Monica Jucan „Optimismul bacovian”, care analizează şapte poeme bacoviene (Plumb, Lacustră, Amurg violet, Decembre, Negru, Rar, Tablou de iarnă). Noaptea, ploaia, golul, moartea, plânsul, nevroza, sentimentul de monotonie exasperantă, toate amintind de creaţia lui E. A. Poe, Baudelaire si Verlaine, devin la Bacovia, în viziunea Angelei Monica Jucan, „golul plin”. Este probabil, „celălalt” unghi al simetriei””, asa cum spune chiar autoarea, pe care îl regăsim în simbol, la Paul Verlaine, în poemul „Apus de sori”: „Stranii înţelesuri,/ Curg din depărtări,/ Parcă sori din zări/ Coborâţi la șesuri.”

De la Vasile Bele, autorul materialului intitulat Claca şi clăcaşii din Chiuzbaia, aflăm de existenţa unui „botocan”: cel care avea mai multe pământuri de lucrat, despre claca, din satul românesc. Prof. Ioan Andreica ne prezintă Antologia de cultură, literatură şi artă „Slove lămurite în bătaia peniţei”.

Acest număr cuprinde o mulţime de informaţii, referitoare la evenimente cu conţinut cultural, din spaţiul maramureşean,şi nu numai, fapt pentru care redacţia merită toate aprecierile şi recunoştinţa noastră, a cititorilor.

––––––––-

Constantin MARIN

15 aprilie 2019

Ploiești

Lasă un răspuns