Claudia BOTA: Agonie și extaz

Agonie și extaz

 

N- am să mai las să-mi tulburi plinătatea din inimă,
Cu repetarea agoniilor tale neîmblânzite
Căderea din miezul nopții stă încadrată în ramă,
Desprinsă fiind din retina faldurilor sfâșiate.

 

Cerul intersectează misterul iubirii
Călăuzește-mi pașii nenumărați,
Învingătorule crezi în pisica neagră de la colțul străzii?
Ce-mi taie calea lăsându-mi ochii întristați.

 

Citim jurnale în care moartea apare ca o bravură,
Piața orașului a rămas desprinsă din circuitul emoțiilor,
Senzorii stăpânesc cafeaua plină de cianură,
Electrizantă este starea imuabilă a reflecțiilor.

———————————

Claudia BOTA

28 iulie, 2018

Lasă un răspuns