CATRENE ALBE
1
Bătrân şi singur
îmi car în spate anii .
Câteva vreascuri,
umezite de lacrimi.
2
Greierul cântă.
Furnica se opreşte
câteva clipe
ca să îşi şteargă fruntea.
3
Lumina lunii,
delicată maramă
pusă pe stele
ca iar să ne vrăjască.
4
Aprilie trist.
Florile de pe ramuri
înzăpezite
şi speriate de moarte.
5
O adiere
a trecut pe aproape
înmiresmată
şi cu rouă pe gene.
6
În cânt de păsări
se sărută-n poiană
flori şi albine
şi razele de soare.
7
Ploaie de vară.
Fete ce se cred nimfe
râd şi dansează
cu tinereţea-n sânge.
8
O magnolie
ne înfrumuseţează
clipa iubirii,
care de-abia începe.
9
Un brad pe culme.
În jurul său numai stânci.
Singurătate
în mine şi-n natură.
10
Ieri primăvară.
Când a fost vară, toamnă,
că azi e iarnă,
e ger şi-ntruna ninge…
11
Octombrie… Iar
îşi şterge de pădure
mii de peneluri
cu culori diferite.
12