BOTEZ Adrian – FASCINANTA CURTEZANĂ (1)

MOTTO :

Misteriile din Eleusis comportau trei grade de inițiere : MICILE MISTERII (care constituiau niște ceremonii preliminare) ; MARILE MISTERII (sau TELETE, care înseamnă <<A FACE PERFECT>>); EPOPTEIA (gradul cel mai înalt). La rândul ei, inițierea TELETE poate fi divizată în trei faze: DROMENA (lucruri făcute), LEGOMENA (lucruri spuse) și DEKNYMENA (lucruri arătate). Theo Smyrnaios descrie aceste stadii de inițiere ca pe un proces de înțelegere filosofică, în cinci pași: 1) PURIFICARE INIȚIALĂ; 2) COMUNIUNE MISTICĂ; 3) EPOPTEIA : revelarea obiectelor sacre și transmiterea TELETE ; 4) încununarea cu ghirlande, ca un simbol al inițierii în MISTERII; 5) STAREA DE BEATITUDINE, CE REZULTA DIN COMUNIUNEA CU ZEUL”.

(G. E. Mylonas, Eleusis and the Eleusinian Mysteries)

*

Dintre numeroasele instituții minunate și cu adevărat divine, pe care le‑au creat atenienii voștri și care au îmbogățit viața omenească, niciuna nu este mai bună, după părerea mea, decât aceste MISTERII. Căci, cu ajutorul lor, am scăpat de modul nostru de viață barbar și sălbatic și am fost educați și aduși la o stare rafinată de civilizație ; și, nu întâmplător, riturile sunt numite <<INIȚIERI>>, căci, într‑adevăr, prin ele am învățat începuturile vieții și am dobândit nu numai puterea de a trăi fericiți, ci și pe aceea de a muri cu o speranță mai bună”.

(Cicero, LegiII, xiv, 36)

*

Alături de rolul central, pe care MISTERIILE DIN ELEUSIS l‑au jucat, în istoria religiozității grecești – ele au adus, indirect, o contribuție semnificativă la istoria culturii europene și, în special, la interpretările SECRETULUI INIȚIATIC. Prestigiul său unic a sfârșit prin a face, din Eleusis, UN SIMBOL AL RELIGIOZITĂȚII PĂGÂNE”.

(Mircea Eliade – Istoria credințelor și ideilor religioase, vol.I)

–––––––––––––––––––––––––––

FASCINANTA CURTEZANĂ

dintre MARCHIZI – și DUCI – și PRINȚIEA-l vede doar pe REGE :

de când se pogorî-n CASTEL –  EA-mplântă  – MISTIC : LEGE !

EA – CURTEZANA GALAXIEI – dansează în MII FELURI :

toți – fascinați – privesc CUVÂNTU-i – drept DEMIURG-DE-ȚELURI !

EA – CURTEZANA – -n MIEZ DE NOAPTE – respiră-n fiecare

și fiecăruia – LA CEASU-i ! – îi dă o SĂRUTARE :

pe loc – CEL SĂRUTAT  – ‘ngenunchie – în UMBRELE DE FLORI

și-nțepenește – -n JILȚ-EXTAZĂ : -i vâslesc – prin TRUP – FIORI…

…când TOȚI s-au prosternat pe MESE – EA – CURTEZANA CRINĂ

EA-și pune BOAREA MÂINII – FULGER ! – pe-a REGELUI GREA MÂNĂ :

CEI DOI se-ARÌPĂ – MIRI AI FIRII – și DEZMĂȚAȚI  ÎN  STELE :

nimic nu-i SFÂNT – dar nu-i ajunge NICIUNA DINTRE RELE !

…EI zboar’ deasupra de LUMINE – de TREPTE – de CASTELE…!

…s-a întrupat – iar – DIMINEAȚA – peste CASTELUL-GURĂ :

din BAL – MESENI… – …n-a mai rămas decât CENUȘĂ SURĂ…

***

FASCINANT DE FRUMOASĂ CRĂIASA

STIHIA DE IARNĂ-a lovit-o cumplit

dar EA a răspuns cu un ZÂMBET TIHNIT !

eu nu cred în ARȚARI – nici în SLUGA DEZBINEI :

cu toții-au văzut-o – EXTATIC TRECÂND ! – peste

PRAGUL LUMINEI

…ce vești aducea  – din LUMINI ? – …nu-ndeajuns furnicând… – nu prea multe :

ACOLO  – de unde venea – TĂCEA  – și-i plăcea SĂ ASCULTE

FASCINANT DE FRUMOASĂ CRĂIASA – MULT-DISTINSĂ  E  MOARTEA !

când – HIERATIC  – LUCRU-i făcut : EA TACE CU NOAPTEA

…la cine n-așteaptă – NU VINE NICICÂND !

căci EA-i SĂRBĂTOARE – de FLOARE și GÂND

căci EA e LUMINA –  NOI LUMI FULGERÂND !

…eu – cu SMERIRE – -mi aștept SFÂNTUL RÂND…

…când – totuși – vorbim – EU cu EA – colindând pe-nserat

CÂNTĂM DOAR ÎN STIHURI : ÎN RITM – NU-I PĂCAT !

***

FASCINANT – CÂNTĂ MOARTEA DINAMICA NOILOR LUMI !

FASCINANT – CÂNTĂ MOARTEA DINAMICA NOILOR LUMI !

astfel  – golește – de NE-ROST și ZĂBAVĂaceste TĂRÂMURI DE SPUMI”

câtă-ELEGANȚĂ – -n DIVINU-I  ARCUȘ : ÎN SFÂRȘIT ! – NE  UNIM !

…cu SCÂRBĂ și-OROARE – ȚĂRMII-PÂRLOAGĂ – DE-AICI – PĂRĂSIM

HERGHELIILE  SOARELUI  SE  ȘI-NTREZĂRESC :

NĂVALNIC – PRĂDALNIC – PLUTI-VOM SPRE UNICA ZI !

să fie doar CÂNTECUL ? – nu e și-un GER ?

PRIVIREA-MI  ȚINTEȘTE : NU-I  DECÂT  CER !

atât de CREDIBIL – LĂUTA FUNEBRĂ ÎNDEAMNĂ

spre UNICE VISE – care – de-acum – ELE-NSEAMNĂ !

…da ! – da ! – TOCMAI ”SEMNUL”  LIPSEA – SÂNGERA – în noi – NEVĂZUT !

acum – când PRAGUL LUMINII – cu toți – L-AM TRECUT

înțelegem ZVÂCNETUL RAZEI – SPRE DUH : umbrită SCLAVĂ-n CE-A FOST – CE-AM VÂNDUT – ca ”DESTIN”…

ÎN LUMILE MORȚII – NIMIC NU SE CUMPĂRĂ : FERICIȚI – DĂRUIM !

***

RUBAIYATUL DORIRILOR

O PANĂ DE CURENT – MONDIALĂ ! – în URMĂTOARE TOAMNE ?

PANA băgați-o-n CURUL COTCODĂCESEI DOAMNE !

PROFETICA ARMATĂ-AUSTRIACĂ – ce PENE tot visează

poa’ să se bage – iute – -n ZGĂUL ”GĂINII  LOR  DE  VAZĂ” !

***

AGONISEȘTE – GOSPODĂREȘTE – CHIVERNISEȘTE

agonisește

gospodărește

chivernisește :

ALBUL CRINULUI

ROȘUL SPINULUI

TURME MARI DE STELE

VIFORELE RELE…

…VISE DE OM TREAZ

NINSORI DE RĂGAZ

agonisește

gospodărește

chivernisește

SÂNGE DE PE CRUCI

MIR DE LA RĂSCRUCI

și pe FRAȚII CUCI !

…OAMENI-LUMÂNĂRI

OCEANICE ZĂRI

RĂSTIGNIRI-COLINDE

FARMECE-N OGLINDE

agonisește

gospodărește

chivernisește

până ostenește

până mântuiește

deloc se mâhnește :

ARIPI ARD ÎN OAMENI

de-ți vine SĂ SAMENI

al CERULUI GRÂU

în FÂNTÂNI și-n RÂU

EL – HRISTOSUL-CRAI

a deschis – iar – RAI !

a adus LUMINE :

BEZNELE-s SENINE

al GOLGOTEI TOI

de PRINȚESE-ROI

SÂNGELE și APA

încep – iar – AGÀPA :

și TAINICA CINĂ

și VERI DE LUMINĂ

luminează-n SÂNGER

preschimbând în ÎNGER

luminează CRIMĂ

preschimbând-o-n RIMĂ !

CÂNTECUL DIN FLORI

din PRIVIGHETORI

prin COLȚURI atârnă :

RESFINȚITA STÂNĂ !

MUNȚII – într-o RÂNĂ

lăcrămează – până

RAZE DE MINUNE

iar încep a spune

și ne povestesc

și ne profețesc

și agonisesc

și gospodăresc

și chivernisesc

AVUTUL DE DUH

de sub LUMEA-STUH

AVUTUL-CUVÂNT

AVUTUL DE CÂNT

trecut de RĂU-VÂNT

…mi se-arată mie

SFÂNTĂ ARMONIE !

***

TERORI MILENARE

nu vreau să mor ÎN SOMN  –  SUFOCAT DE SUSPINE :

când sunt TREAZ – pentru CATASTROFA CE VINE

aflu LEAC – IMPROVIZEZ – CU POVEȘTI M-AMEȚESC :

în SOMNNE-AJUTORAT – SINCER SUNT ! – … musai – deci : MĂ TREZESC !

NENOROCIRE VA FI : TERORIZEAZĂ – PLUTEȘTE –  -MI  COCLEȘTE  ÎN  GURĂ !

ca să trăiesc – PENTRU TOATE-AM CROIT O FALSĂ MĂSURĂ !

…să TRĂIESC : adică – SĂ DORM IEPUREȘTE :

dac-adorm ”CU OBLON– REALITATEA – FRÂNGÂNDU-NE GÂT : NĂVĂLEȘTE !

…ne-a născut CATASTROFA – și-acuma REGRETĂ :

NE VREA ÎNAPOI – îndesați – SURZI și MUȚI ! – …în BURTA-I SECRETĂ !

COPII CATASTROFEI – ieșind din PÂNTECE-I – NE-AM RĂZVRĂTIT :

MAMĂ și FII – MII DE ANI – UCIGAȘ ! –  NE-AM PÂNDIT…

…simt CEASUL că vine – când fi-vom DEFINITIV ASPIRAȚI

ÎNTORȘI LA ORIGINI – ÎN SINISTRE ZĂPEZI : NEANTIZAȚI !

***

ÎNMLĂȘTINARE

PĂDUREA : -adunătură de BEȚE PUTREZITE

SLEITUL SOARE-și află ROSTUL – numai PE PIPĂITE !

TĂCERI CRETINE – RÂNCEZITE – BĂLOASE – -alunecă  pe  TRUNCHIURI :

PĂMÂNTU-NTREG geme – –UMILITUL – de REUMATICELE JUNGHIURI

…TOAMNE prea multe-au șubrezit o LUME – și-așa PIERDUTĂ  – VANĂ :

din URINATUL CER – cad CEASURI – lovite-n VECHE RANĂ

încet cu-ncetul – UNIVERSUL – un CIR DE MUCAVÀ

se dă în stambă – făr’ rușine : CHIPU-I e de HAZNÀ !

nu mai trimite – o – HRISTOASE – din SFÂNTA-ȚI LUMINARE

spre noi : REBUTURI – LUMEȘTI MONȘTRI – NENOROCIRI  VARVARE !

și-așa dansează-n noi SATANA – o HORĂ-a BOLILOR STELARE :

nu-l ajuta – și TU – -n BEȚIA-i ! – …în NEAGRA-i DESFRÂNARE !

…VENINURI curg – pe MUNȚI – pe STÂNE – și-n STROFE DE ALTARE :

se stinge – CRISTE – RĂSTIGNIREA-ȚI – în PROPRIA-i ‘MLĂȘTINARE

***

TÂLHAR DE NOAPTE – SUPERBĂ-ARISTOCRATĂ !

TÂLHAR DE NOAPTE – SUPERBĂ-ARISTOCRATĂ !

nu FIRFIRICI : TU jefuiești  VIAȚA-ne TOATĂ !

tu – ADORABILE TÂLHAR – iscat din VEGHI DE VEȘNICIE

îmi ești dator  – CU O COROANĂ : ȘI DOAR MIE !

TÂLHAR al CAUZELOR PIERDUTE  (…adică – TOATE !)

lași PLETELE să-ți curgă pe FĂPTUIREA-DIN-CETATE :

ascunzi – ce noi ne rușinarăm a da-n vileag – de-o VIAȚĂ

și dăruiești ALT TÂLC – GREȘELII NOASTRE : A TA FAȚĂ !

…o – MOARTE – te-ai dedulcit la CODRU și la STELE

și mi-ai șoptit – cum UNUI DRAG COMPLICE : ”TOATE-s  ale  MELE !”

PECETEA GHEȚII TALE – -NALT ASTRALE

din VECÌI – înșfăcat-am ! – …arzând – cu MARMORATA-i SLOVĂDIVINE TRIBUNALE !

…astfel – agonisit-am ÀRIPI – din FOCUL MÂNDRU – ÎNJOSIT ÎN VALE !

***

RUBAIYAT PARADOXAL

”eu NU exist – eu NU exist – eu NU exist…”

repeta – -ntr-una – DIN BALCON – un JUNE TRIST

…nu se-aruncă de pe BALCONERA UN DOMN ! :

se duse la CULCAREADEVERIND…un PUI DE SOMN !

***

SATANA-LUCIFER – RĂZGÂIATO-SCUIPATUL (prozopoem)

…Făcusem baie, ieșisem din cadă și, așezat pe o băncuță, tocmai încercam să mă-mbrac…înapoi…

…Deodată, mi-l zării, în mijlocul băii, pe Satana !

Când l-am văzut pe Satana, arăta, în partea de sus a ființei sale vizibile, ca un bou (…și pe dinafară… –  …dar și pe dinlăuntru, probabil…e o simplă deducție de-a mea…) : coarnele largi, curbate, mult, înafară, între care mândre coarne-și aranjase, cam cu furca, mițele-i de păr, negru ca smoala…avea și o coadă, scurtă, dar destul de stufoasă. În rest, avea mâini, picioare (fără copite), burtă…mă rog, arăta ca orice om oarecare (ba, chiar apărea ca o cretură cumsecade…, fie și cu căpățâna aia, a lui, de bou… ) – dar, pe trupul gol (deh, doar se afla într-o baie !) era teribil de blănos :  blana de pe trup, tot mițe, tot smoluite… – …precum cele de pe cap. Cu un pieptene de os, încerca, chipurile, să se ferchezuiască (dragă Doamne !), peste tot…până și-ntre picioare…dar nu prea-i ieșea figura asta, cu aranjatul-pieptănatul… : își dădea mițele tot spre stânga-spre stânga-spre stânga, de se-ncurcau și mai rău !

…Apoi, îl văzui că se apropie de băncuța, pe care stăteam și de pe care trăgeam nădejde să mă ridic și să plec, spre dormitor,  îmbrăcat…

Dar Satana, jucând tâmpit, cum îl știm – nu se-apropia să grăim, omenesco-drăcește-animalicește ! – …ci își făcea de cap, cu hainele mele : ba le azvârlea, de colo-colo, ba le rupea pe la cusături…punea bucățele de săpun, microscopice, pe gresia de pe jos, umedă…să-mi rup gâtul, într-un viitor cât mai apropiat…

-Satano, astâmpără-te ! – îi strigai eu, ajuns la capătul răbdării.

Nimic : azvârlea, rupea, plescăia apa, udându-mi hainele curate…

-Astâmpără-te, Satano ! Atâta îți spun !

Nimic, iarăși : îmi întorcea hainele pe dos, îmi rupea nasturii, desfăcea șireturile de la-ncălțări…

-Satano, ți-am zis, și-ți zic, pentru ultima oară, să te-astâmperi !

Nimic, mereu nimic, parcă surzise Întunecimea Sa, Marele Iluzionist Cosmic : ba, mai mult, începu să hohotească  a  bas-contrabas…, apoi, să necheze…să mugească…

Ei, asta a pus capac !

Mi-am strâns toată saliva din gură – și l-am scuipat, drept între ochi :

-Nemernic Arhanghel ! Răzgâiatule ! ‘Tu-ți…

Și m-am întors către Hristos, care tocmai apăruse, în ușa băii :

-Scuză-mă, Hristoase, că ți-am scuipat Arhanghelul ! – dar prea-și făcea de cap, și…”n-avea satul câini”…Rogu-te, fă-i, la loc, freza dintre coarne…te rog tare frumos…iartă-mă că i-am spulberat-o de tot, cu câtămai vijelia scuipatului meu…

Hristos începu să râdă…și, de voie-de nevoie, o făcu pe Frizerul Amator, ”frizer de gura Metroului”…din pricina mea : îi ”linse”, la loc, cu raze dumnezeiești, freza lui cea slinoasă și zguroasă, îl dezmierdă-ntre coarne…

Și-i spunea, zâmbind, Arhanghelului Celui Scuipat Între Ochi și-ntre Coarne :

-Ce să-ți fac, măi Sătănuță…măi Sătănică, măi ?! Păi, doar eu ți-am tot spus-o, c-ai să ți-o iei, într-o bună zi…”fiecare naș își are nașul”…dac-o tot faci pe nebunul, cu oricine și într-una…Mai alege și tu, mai ia-ți pauze…Eu ți-am zis, eu am auzit…dar, uite, a venit și ziua aia…mai repede decât chiar mă așteptam Eu… – …cât despre tine, n-aveai habar, măcar…

Satana, aflat, încă, sub Pieptenele Celest al Demiurgului-Frizer, numai mârâia, încet (…nu se prea potrivea mârâitura-i firavă, cu imensul său cap de bou…dar, în fine…treacă de la mine !…), că-i plăcea răzgâierea Preaînaltului…în rest, numai dădea din coada-i stufoasă, ca un metronom : ba în sus, ba în jos, ba în sus, ba în jos… – …cam…”plouat”…amârât ”nevoie mare”, deh…

Eu îi priveam, pe amândoi, pe rând…și-mi îngăduii să mârâi, printre dinți :

-Doamne, Dumnezeule Hristoase…vezi, tocmai de aceea nu Te-ascultă…tocmai de aceea a trebuit să fie scuipat : prea mi Ți-l răzgâi…Arhanghel-Arhanghel, dar nu se prea poartă cuviincios, nici măcar cu Tine…și nici respectuos…

Hristos se opri din răzgâiat pe Dracul…tăcu vreo câteva secunde…apoi, pe gânduri, zise, ”în vânt”, undeva, spre micul geam al băii, ferestruică situată tocmai dimpotrivă, față de poziția mea :

-Mda…dar…n-am unde-l alunga…că, TOTUL, este DEMIURGIA Mea…și, deh ! – …Eu sunt învățat, prin Mine Însumi, să fiu recunoscător, chiar și celor ce Mă hulesc, ori, chiar, Mă răstignesc : Arhanghelul ăsta, zurliu și  mehenghi, cum îl vezi, m-a ajutat să fac Lumea… – …și, încă, din Prima Zi : din Întuneric (din propriile sale Bezne, nu-i așa, năzdrăvanule ? – i se adresă Hristos, ”plouatului” Satana…care tăcu mâlc…!), a iscat Lumina !…Nu-i așa, LUCIFERICĂ-NEASTÂMPĂRTĂ  PĂSĂRICĂ ?!

Satana-Lucifer mârâi încet (…iarăși obiceiul lui, cel prost și complet dizarmonic, în raport cu ”tărtăcuța”-i imens boltită !), cam stingherit…ca un cotoi semi-pocăit, mustrat de stăpân, că prea zgreapțănă, to-aaa-ată noaptea, acoperișurile…și privi, oarecum melancolic-cruciș, cu grozav de largii săi ochi de bou… – …spre o direcție nedetectabilă…

***

CASĂ PUSTIITĂ

din CASA ASTA – au plecat spre GROAPĂ

TREI GENERAȚII – tot FĂRĂ LUMÂNAREFĂRĂ LAMPĂ :

TREI GENERAȚII – ce-i LAGĂR – ÎNDELUNG ȘTIURĂ

și – din SIBERII – s-au întors STOARSE DE URĂ

…o CASĂ OARBĂ – de atâtea PLÂNSURI

de-atâta  FEMEIASCĂ  AȘTEPTARE  –  CALPE VISURI…

și peste MERI – peste CAISU-N  FLOARE

trec MII PUSTIURI  :  NICI MĂCAR O BOARE

…iar MUȘCHIUL crește – VERDE – la FEREȘTI și-n UȘĂ :

un SCÂRȚÂIT – măcar – sau vreo MĂTUȘĂ

s-aud – ce-a lăcrămat pentru CEI DUȘI  ÎN GHEȚURI

pe un MELEAG STRĂIN – ALB – FĂRĂ DE PODEȚURI…

au mai rămas doar UMBRELE DE STIHURI

ce-au îmbibat PEREȚI – al’dată VII – acum : SĂLAȘ DE DUHURI…

***

FRUSTRATA ARTISTĂ-MOARTEA

MOARTEA îngână ELEGII – dintr-o VIOARĂ HÂRBUITĂ

MOARTEA – de PROFESIUNEA EI STRĂVECHE – -i PLICTISITĂ

ar vrea SĂ CONCERTEZE – PESTE NOI LUMI ȘI ALTE STELE

vrea-o-ar RENUMELE-I DE CIOCLU să-l lepede  – DEGRABĂ – ÎN ABISURI  ARS-GRELE

…dar – vezi – ÎN CER NU E DEMOCRAȚIE – deci MOARTEA E SILITĂ

să facă TOT CE LUMEA-O CREDE A FACE DIN URSITĂ

(…unde-i ARMATA S.U.A. – să democratizeze CERUL – cu FORȚA – -ntr-o CLIPITĂ ?!)

…o – BIATA MEA FECIOARĂ FUNERARĂ – ce BLESTEM

să vii LA PATUL MEU – ORICÂND : căci –  NĂTĂRĂU ! – MEREU TE CHEM !

ARTISTĂ – cu VOCAȚII și cu GENIU – tu tot privești spre  CRIST :

TU – RĂSTIGNITULE – de ce nu vrei – în LUMINATA-ȚI – AGLOMERATA-ȚI SUITĂ – și-unARTIST ?”

…dar CRISTUL a surzit – de-atâtea JALBE FEL ȘI SOI ! :

continuă-A-I INTERZICE MORȚII – SĂ FIE-N ARMONII   –  CU NOI…

…tu să nu blèstemi MOARTEA –  ce PRIN NIMIC NU-I VINOVATĂ !

ci PROBOZEȘTE LUMEA ASTA – DE CRIST ȘI SFINȚI  UITATĂ :

de la CONCERTUL – DE GENIU – -AL FUNESTEI  VIOLONISTE  – într-una alungată !

***

AVERTISMENT COSMIC

NĂVALE DE PĂSĂRIcu ȘUIER și CÂNTEC

BARBARE NĂVALE  : ”te SFÂRTEC  – te   SPINTEC !

…nu-i CÂNTEC DE LIRE – ci-i APOCALIPSA

căreia-OMENIREA îi tot simte LIPSA !

iar ȘUIER SĂLBATIC – PĂDURI PRĂBUȘEȘTE

FUNESTUL lor CÂNTEC – toți MUNȚII-i TOCEȘTE :

nu-i CÂNTEC DE LEBĂDĂ : URLĂ VULCANII !

…PĂMÂNTURI-FOC-APE – și-amestecă anii…

NĂVALE DE PĂSĂRI – și-AMINTIRI   RETREZITE

îmi macină PIATRA   –   iar STELE-s CHIRCITE !

…și tot UNIVERSU-nțelege MÂNIA

ce-l încinse pe CRIST – când văzu pe TIPSIA

FERICIRILOR Lui LEGIUITE – în loc de DIVINUL UMAN :

DIN NOU – CAP-TĂIAT :  pe MARTIRUL IOAN !

***

RUBAIYATUL NEVOII ÎMPLINIRII PRIN  EXTERIOR

speri PERFECȚIUNE – -nfulecând – în DUMICAȚIEXTERIORUL ?

în PARADIS   –   NIMENI  NU ÎȘI ÎNGHITE SEMEN !   –  …ori PICIORUL…

în PARADIS – ETERNĂ HRANĂ-S EXTAZUL ȘI LUMINA !

…și doar în COCINA DE-AICI – nevoie simți A TE-MPLINI – prin ce – deja – -a și ”ochit” VERMINA…

***

URSUL DE CEAȚĂ

ursul de ceață s-a fost trezit

și-așteaptă-n streșini – totu-a pilit !

tot ce-a văzut – a mormăit

tot ce-auzì – a-ncremenit !

ursul de ceață

tobe de gheață

ursul de ceață

ceasuri agață…

ursul de ceață topește uși

intră la tine – și-ți zice : ”huși !”

ursul de ceață – și moartea mea

se ceartă-n praguri – pentru-o sardea !

ursul de ceață

tobe de gheață

ursul de ceață

ceasuri agață…

ursul de ceață descântă-n munți

au picat stele – din multe frunți

ursul de ceață – ursul de regi

ne strânge-n brațe – pe proști – pe blegi…

ursul de ceață

tobe de gheață

ursul de ceață

ceasuri agață…

ursul de ceață-mi calcă pe urme

cartea rămâne un biet ghem de sârme

șterge cu blana-i  –  stih după stih

nu mai e-n lume nimic zarif

ursul de ceață

tobe de gheață

ursul de ceață

ceasuri agață…

slovă cu slovă – provă cu provă

ursul de ceață – cu-o ibovnică movă

învinețește – poemul moare :

mai pune-aicea o țâr’ de sare !

ursul de ceață

tobe de gheață

ursul de ceață

ceasuri agață…

ursul de ceață rosturi culege

nu mai rămâne – nici cap – nici lege

ursul de ceață – de s-a pornit

e promoroacă – până și-n gât !

ursul de ceață

tobe de gheață

ursul de ceață

ceasuri agață…

tot s-a sfârșit – dar el nu credea

ursul de ceață – de după perdea

convinge zeii de mucavà

să-și țină liniști – în inima mea…

ursul de ceață

tobe de gheață

ursul de ceață

ceasul mi-e față !

pârjol de zăpadă a izbucnit

ursul de ceață totu-a scrumit

ursul de ceață – beat de vecie

tot schimbă clanțe – la magazie…

ursul de ceață

tobe de gheață

ursul de ceață

ceasul mi-e față !

descântă – descântă – urs de tămâie

nimic – în vreo lume – să nu rămâie

descântă – descântă  – dușman de soare

pân’ pică zeii – toți – din picioare !

ursul de ceață

tobe de gheață

ursul de ceață

ceasul mi-e față !

îl rog să-mi spuie de cărăruie

ursul de ceață și soarta șuie

degete-mi prind în spinii de gard

în ochi ‘mi-ndeasă păduri de fard…

ursul de ceață

tobe de gheață

ursul de ceață

ceasul mi-e față…

–––––––

Adrian BOTEZ

Adjud, 10 decembrie 2021

Lasă un răspuns