ACOLO VREAU…
Acolo sus, pe vârf de munte vreau să-mi fie,
Căsuta mea, cerul să văd și vulturii cum se rotesc…
S-aud în dimineți senine cânt duios de ciocârlie
Și vântul, cum se zbenguie prin brazii ce foșnesc !
Acolo, să-mi fac mâna streașină, uitându-mă în zare,
Să văd cum soarele se dezmorțește, alene se ridică
Și-apoi, cum se ascunde, lăsând loc lunii ce răsare,
Îndelung privind pe boltă, să văd vreo stea de pică !
Apoi, cu pașii zvelți, să cobor spre poale pe cărare,
Simtind verdeața crudă, de brumă ud pământul…
Atunci, când ziua alungă noaptea și-i răcoare,
Când mirosul brazilor treziți, departe-l poartă vântul !
Acolo, unde nu se-ncumetă pașii vreunui trecător,
S-ajungă pe această sfântă, de lume uitată glie…
Acolo… vreau doar eu să fiu și păsările-n zbor,
Că nu mi-e teamă nici de ploi și nici de vijelie !
În căsuța ast-a mea să stau, visătoare la fereastră,
Să prind tainicele clipe din roșu-aprinsului amurg,
Mușcatele să-mi ud și trandafirii mei din glastră,
Cu apa rece a izvoarelor, ce de pe munte curg…
Și, iarnă crâncenă chiar de va fi, cu viscol viguros,
Nu-mi pasă, mi-oi face focul să-trosnească-n vatră…
În cuibul meu, pe creasta muntelui, micuț și călduros,
Mi-o fi mai bine ca-mpăratului, în castelul său de piatră !
————————————
Anna-Nora ROTARU
Atena, Grecia
13 martie 2019