Realitate
Nu pot să spun că-s resemnat. Nu pot
să mă-ndoiesc de ce a fost şi este,
atâta timp cât încă n-am dat tot
şi n-am ajuns unde-am visat, pe creste.
Ce-a fost ? Am fost aproape de deplin
şi totuşi ne-mplinirile există,
căci una e ce scrie în destin
şi altceva,fără să vreau, persistă.
Ce este ? Nu îmi place să insist
asupra unor clipe trecătoare,
când sufăr, când mă bucur sau sunt trist
că este ceaţă-n fiecare zare.
Ce va urma ? Nu ştiu şi nu cutez
să îmi închipui ce-ar putea să fie.
Până atunci trăiesc. Sper şi creez
şi-s băntuit de-o tristă bucurie !
————————————–
Anatol COVALI
București
12 mai 2019