Anatol COVALI: Printre dinți

Printre dinți

 

Spun și iar spun,dar nimeni nu m-ascultă.
Urechi de vată holde năpădesc,
căci anu-acesta e recoltă multă
de surditate și de nefiresc.

 

Chiar de-or să-ncerce botniță să-mi pună
eu voi urla la dânșii printre dinți :
Lume nebună, nu mai fi nebună
și nu te mai tot vinde pe arginți !

 

Prea mult neant mereu ne înconjoară
ca să ne dăm întruna cei mai mari.
Suntem un biet popor și-o biată țară
ce călărim de-o vreme pe măgari.

 

De tot ce-a fost de rasă și pur sânge
ne-am bătut joc și-apoi ne-am lepădat.
Am avut har în a lovi și-a frânge,
în a spurca tot ce era curat.

 

Uitați-vă în jur. Nu vă-nspăimântă
atâta murdărie la un loc ?
Dacă vă e această Țară sfântă,
de ce cu-a ei iubire faceți troc ?!…

1991

————————————–

Anatol COVALI

București

One thought on “Anatol COVALI: Printre dinți

Lasă un răspuns