Copac
S-a întâmplat un miracol.
Frunzelor, care m-au pãrãsit
una câte una,
li s-a fãcut milã
de crengile mele goale
şi au rugat vântul
sã le punã la loc.
La început m-am bucurat,
dar curând mi-am dat seama
cã nu-mi mai aparţin
şi am început sã-mi scutur ramurile
încercând sã scap de ele.
Plecaţi, le-am spus,
nu vedeţi cã sunteţi ofilite?
Când o să vină Primăvara
unde or sã mai rãsarã mugurii?
Am auzit un foşnet de râs
şi frunzele-au zburat ca nişte pãsãri
şoptindu-mi în gând:
Crezi c-o sã vinã? Crezi c-o sã vinã?
————————————–
Anatol COVALI
București
28 ianuarie 2019