Sunt fericit
Sunt fericit că sufletul tău drag
calcă gingaş pe-al inimii mic prag
*
intrând în obosita mea fiinţă
şi-umplând-o de vibraţii şi fiori,
când preschimbându-mi nopţile în zori
îmi pare că e totul cu putinţă.
*
Sunt fericit că eşti precum ai fost
tot timpul,al iubirii adăpost,
*
că dragostea îţi arde în privire
la fel ca la-nceput,când eram tot
ce-ţi dăruise bunul Savaot
ca viaţa ta să fie împlinire.
*
Sunt fericit că din întîiul ceas
în a iubirii vară am rămas.
11 noiembrie 2019
De umbra morţii
De umbra morţii-am fost cândva atins,
dar am zâmbit şi nu am fost învins,
*
fiind convins că este prea devreme
să las această lume şi să plec,
c-ar fi de fapt cel mai cumplit eşec,
căci n-aş fi scris iubitele-mi poeme.
*
De umbra morţii şi-azi mă înfior
când pe-al meu cer trimite nor de nor
*
dorind să mă-mpresoare c-o furtună
în care sub un fulger scurt să cad,
dar stau pe culme,mândru ca un brad,
şi nu îmi pasă când în juru-mi tună.
*
De umbra morţii nu pot fi răpus
cât timp mai am atât de mult de spus !…
8 noiembrie 2019
Acelaşi sunt
Acelaşi sunt, nu m-am schimbat de fel
şi e uşor să vezi că sunt acel
*
ce te-a iubit cu patimă şi-ardoare
şi ţi-a zidit palate-n orice vis,
dându-ţi în dar mereu ce ţi-a promis,
chiar de la prima noastră-mbrăţişare.
*
Acelaşi sunt chiar dacă mă înving
din când în când durerile în ring
*
şi-am renunţat s-alerg pentru că şchioapăt
de la un timp sub griji şi sub poveri,
care-mi păreau aşa uşoare ieri,
nu ca acum când mă îndrept spre capăt.
*
Acelaşi sunt pentru că port în trup
un suflet plin de viaţă, ca un stup.
7 noiembrie 2019
Să nu îmi ceri
Să nu îmi ceri să mă opresc. N-am cum,
atâta timp cât tu colinzi alt drum
*
şi fiecare-avem o altă zare,
cu un alt ţel în care nu putem
aceeaşi apă limpede să bem
ca să simţim în noi purificare.
*
Să nu îmi ceri să vin pe drumul tău
pentru că ştiu că o să-ţi pară rău
*
când vei vedea că port ciudate straie,
că inima se tîrîie gemând,
iar sufletul arată ca şi când
ar fi umblat necontenit prin ploaie.
*
Să nu îmi ceri nimic. E prea târziu
să-mi calci pe drum, sau eu pe-al tău să fiu.
6 noiembrie 2019
De ce-mi întorc privirea ?
De ce-mi întorc privirea? Nu suport
să-mi iau durerea-n gânduri şi s-o port
*
pe unde paşii tăi or să colinde,
la început uitându-mă complet
într-o uitare gri sau violet,
când nicio stea în dor nu vei aprinde.
*
De ce-mi întorc privirea? Cum să duci
în amintire-atâtea mii de cruci
*
pe care-s răstignite sentimente
care au ars pe ruguri de dorinţi
nepricepând de ce nimic nu simţi
nici când în loc de foc devin torente.
*
De ce-mi întorc privirea? Căci se strâng
într-însa lacrimi şi nu vreau să plâng !
5 noiembrie 2019
Nu spune nu
Nu spune nu nicicând, prinde puteri
şi-nvaţă cum tot ce doreşti să ceri,
*
ca viaţa să nu poată să refuze
ceeace vrei şi fii mereu convins
că ce-ţi propui ca ţel va fi atins
fiindcă-o să-ţi dea destinul călăuze.
*
Nu spune nu nicicând şi-ai să învingi
şi orice ţel oricând ai să-l atingi,
*
dacă nu ai să şovăi niciodată,
fiind convins mereu că tot ce vrei
poţi împlini ca să-i înfrunţi pe cei
care-ţi doresc speranţa spulberată.
*
Nu spune nu şi nu vei regreta
că ai mers dârz şi demn pe calea ta.
4 noiembrie 2019
De ce să stăm în iarnă ?
De ce să stăm în iarnă,când putem
să ne-mprimăvărăm şi iar să bem
*
a fericirii rouă de-altădată,
când sufletele-n codrii colindau
şi-n loc de fulgi petale ne ningeau
în timp ce-aveam în faţă viaţa toată ?
*
De ce să stăm în iarnă tremurând
că-nnămeţiţi de tot vom fi-n curând,
*
atăta vreme cât putem învinge
şi crivăţ şi nămeţi şi aspru ger,
făcând din pasiunea noastră cer
din care niciodată nu va ninge ?
*
De ce să stăm în iarnă fără rost
când visurile pot fi adăpost ?
3 noiembrie 2019
Îţi mulţumesc
Îţi mulţumesc că m-ai purtat în gând,
în inimă şi-n suflet, nu pe rând
*
ci în acelaşi timp,dorind cu-ardoare
să-mi fi alături, zi de zi, mereu
la orice bucurii, dar şi la greu
c-un sprijin sau cu o îmbărbătare.
*
Îţi mulţumesc că nu m-ai părăsit
când visurile mi s-au încâlcit
*
şi-ai stat să le deznozi, pe rând, pe toate,
că ai crezut în mine şi mai crezi,
c-ai vrut necontenit să mă urmezi
cu gânduri pătimaşe, dar curate.
*
Îţi mulţumesc c-ai fost şi încă eşti,
că mi-ai zâmbit mereu şi îmi zâmbeşti.
2 noiembrie 2019
Caut febril
Caut febril ieşirea din impas,
dorind ca nicio urmă să nu las
*
nici în tristeţe şi nici în durere,
să-mi pun pe umeri aripi şi să zbor
în ce-a rămas frumos în viitor,
trăind o minunată înviere.
*
Caut febril o zare, mai presus
de ce semenii mei numesc apus,
*
din care să colind spre altă zare
cu sufletul întinerit de-un ţel
care să vrea să-mi fac un scop din el
fiind pentru destin purificare.
*
Caut febril dorind să nu cedez
şi-n dragoste întruna să vibrez.
1 noiembrie 2019
———————————–
Anatol COVALI
București
Noiembrie 2019
***
NOTA AUTORULUI
Tridiletul* este o nouă formă fixă, inventată de mine, cu scopul de a diversifica acest gen de poezie.
Ea este formată din trei distihuri care încadrează două catrene. Distihurile au monorimă masculină, iar catrenele, rime masculine şi feminine îmbrăţişate.
Fiecare distih începe obligatoriu cu titlul poeziei.
Primul distih formează un tot unitar cu primul catren.
La fel se întâmplă şi cu al doilea distih şi catren, ultimul distih reprezentând o concluzie sau o maximă.
Respectând aceste reguli poezia pare formată din două părţi şi o concluzie, trecerea fără pauză din distih în catren dându-i o melodicitate aparte.
M-aş bucura să o văd adoptată şi de alţi poeţi, dar cu rugămintea de a-i respecta cu stricteţe regulile enunţate mai sus. Anatol Covali