Alina CRISTIAN: Poeme

Dorul

Dorul, pasăre măiastră
S-a ascuns după fereastră
Eu, nici nu am observat,
Seara când s-a așezat,
Pe pervazul meu cu flori,
Unde ochi-mi visători,
Mai planează uneori,
Peste-albastre depărtări.
Și-atunci gândul, nu mă lasă
Nouri negri mă apasă
Cerul se transformă-n gri
Vântul poartă nostalgii…
Pasărea în piept oftează
Aripile-ncet cedează
Dorul se culcă în suflet
Noaptea toată-i ca un tunet.
Zorii vin, sărută geana
Soarele își ia năframa
Se anunţă zi cu soare
Dorul merge la plimbare
Florile îi fac cu mâna,
Va lipsi cu săptămâna,
Iar eu, iar rămân cu Luna…

 

 

De ce să te primesc iubire?

Iubirea mi-a bătut la ușă
dar i-am strigat răstit să plece.
De ce să plâng cu ploi de toamnă
când gândurile îmi sunt încă răscolite
asemeni frunzelor din ramuri?
Parcă vioara geme-n strune
arcușul și el plânge-n note triste…
De ce să te primesc iubire?
de ce să cred in vorbe goale?
Mai bine plâng ca și vioara-n noapte;
Mai bine stau și număr gânduri
adunate ca-ntr-o carte…
Când stiloul geme de durere
de ce să tac?…de ce să sufăr?
Tu nu vezi că ploaia încă plânge
tu nu vezi că ochii mei sunt umezi…
De ce să te primesc iubire?
nu vezi că braţele-mi sunt încă goale
de-atâta dor și așteptare?
De ce să sufăr?…pentru cine?
poate-ai uitat când ţi-a fost bine
poate-ai uitat de mult de mine
de dragostea ce ne-a legat;
De ce să te primesc iubire?
când inima ta nu mai bate
măcar o secundă pentru mine…
Întoarce-te și caută-ţi casă
un alt lăcaș plin de iubire
azi ușa mea e ferecată în tăcere…
și poate îți va fi mai bine
(fără mine)

——————————–

Alina CRISTIAN

Iulie 2019

Lasă un răspuns