Un popas în visul tău
Simțeam un cer ce-nchis în trup
căuta ramuri prin care să-mprăștie
păsări foșnind verde-n jocul inimii.
Prin iarba întunecimilor un vânt,
la marginea fluidului drum de stele
tăciuni aprindeau zodia-n palme de lut
și-n frunza lunii mă-ncercăna
fumul corăbiilor arse.
Ardeau cuvinte
cusute-n șirag de zări crepusculare
și ploaia de păsări albe cădea în trup
ca un vaiet de clopot.
Atunci mi-ai dăruit tainica bucurie
să-ți fiu popas
în visul tău spre ultima tăcere,
fantomă a zilei răstignite-n turla unei povești
ce-și țesea noaptea.
—————————–
Alice PUIU
25 februarie 2018
Imagine:Justyna Kopania – „ River with Glowing Moon”