Copacul cu vise
Copacul meu e un sentimental,
Cu ramuri arămite ce sclipesc,
Incărcat cu vise e fenomenal,
Intre inele are scris”Te iubesc”
Când visez poem la umbra lui
Mă-mbrățişează-n mii de frunze,
Îmi doineşte pe foşnetul dorului
Şi cuvinte-mi potriveşte pe buze
Seva copacului este speranța,
Îi dă putere să lupte cu furtunile
Să se înalțe la cer cu nonşalanța
Trilurilor ce-i îmbracă pasiunile
Buchet de crizanteme
Mi-ai dăruit crizanteme,
Aşa, ca-n visele mele,
Petalele le-ai colorat,
În culorile aurei tale boeme
Să fie pod de sentimente
Intre ale noastre suflete.
Cu privirea le-ai sărutat,
Uşor le-ai dezmierdat,
Cu pensula nuanțe ai creat,
Un voal parfumat ai adăugat.
Le-ai udat cu lacrimi de amor
Mi le-ai dăruit învelite-n dor.
În mine pasiunea ai reaprins
Topindu-mă pe rug de crizaneme,
Ca apoi să reînviu în ale tale brațe,
Iubindu-ne pe altarul de petale nins.
Şi fiecare petală-i un cânt divin
Ofranda iubirii udată cu pic de vin
În templul crizantemelor de vis
Al toamnei iubirii noasre Paradis
——————————–
Alexandra GĂLUȘCĂ
Brăila