Un reputat romanist din Suedia Alf Lombard specialist al limbilor romanice aflat în fruntea catedrei de limbi romanice a Universității din Lund a desfășurat nu numai o vastă activitate științifică, concretizată într-un mare număr de volume, studii, articole, eseuri și conferințe dedicate limbilor și literaturilor romanice, ci și o sistematică muncă didactică, creând în Suedia cel mai important centru de filologie romanică.
Cultura sa vastă, informația precisă în domeniul lingvisticii generale și al celei romanice, pasiunea și curiozitatea unui cercetător autentic, echilibrul, devoțiunea și probitatea unui ales om de catedră, cunoașterea, pe multiple planuri și domenii, a celor mai importante limbi romanice, toate acestea au impus definitiv pe distinsul învățat suedez născut la Pariss la 8 iulie 1902, dar stabilit în Suedia în anul 1905, unde își va lua doctoratul la Uppsala în 11 septembrie 1930 ca o personalitate remarcabilă a filologiei romanice.
Alături de conferințe, reportaje și însemnări de călătorie din România, publicate în diferite ziare și reviste suedeze, Alf Lombard este autorul unor articole de specialitate privitoare la limba română, precum și al unor lucrări de sinteză, de absolută utilitate în studiul limbii noastre: La pronunciation du roumain (1935 ) și, mai ales, Le verbe romain ( 1935), care cu cele 1223 de pagini se înfățișează ca cea mai amplă monografie a verbului în limba română.Emil Petrovici spunea că este “întâiul studiu complet asupra pronunțării românești literare.“
Profesorul suedez a fost colaborator al celor mai importante reviste de romanistică din Suedia, Franța și România. Acesta a îmbogățit, ca metodă, cercetarea în domeniul filologiei romanice, în special în ce privește limbile română și franceză. Alf Lombard a popularizat în țara sa aspecte ale culturii românești. În urma vizitelor în țara noastră,în anii 1934, 1956, 1964, 1968, a reușit, grație calităților sale de om de știință, intelectual și profesor de prestigiu, să determine în rândul studenților săi și ai tinerilor cercetători din Lund un viu interes pentru limba și pentru țara noastră.
Datorită faptului că a publicat multe articole și studii despre țara noastră a fost ales membru corespondent al Academiei R.S.R. și i s-a acordat Diploma de doctor honoris causa a Universității din Cluj-Napoca. La împlinirea a 65 ani în anul 1969, prietenii și elevii săi au subliniat reala și bogata contribuție științifică a acestui învățat. O reputată revistă din Suedia Etudes romanes de Lund, înființată și condusă din !940 de Alf Lombard, dedică cel de al XVIII-lea volum profesorului și savantului Alf Lombard. Sub titlul Melanges de philologie offerts a Alf Lombard, cele 250 de pagini cuprind contribuții variate din domeniul linvisticii roamnice în primul rând.
În afară de savanți cu renume în filologia romanică, între care Paul Aebischer, Werner Bahner, Maurice Delbouille, Moritz Regula, Gerhard Rohifs și de cercetători suedezi, sunt prezenți în paginile volumului omagial și câțiva specialiști români, precum sr fi: Gh.Bulgăr, Andrei Avram, Florica Dimitrescu, I.Fischer, G. Istrate, D. Macrea, Alexandru Niculescu, A. Rosetti, Laura Vasiliu.
Dacă în 1945 Alf Lombard a publicat o lucrare cu caracter general dedicată istoriei și limbii române (Istoria românilor văzută în lumina limbii lor ), în ultimul deceniu al vieții sale, el a dat la iveală două lucrări remarcabile. E vorba mai întâi de prima gramatică a limbii române tipărită în Suedia în anul 1973:Rumansk grammatik.
A mai publicat un volum excepțional din punct de vedere practic și normativ; La langue roumaine, Une presentation, apărut la Paris în 1974, pe care l-am prezentat într-o emisiune la Stația de Radioficare din Drăgășani, județul Vâlcea. Acest savant scria despre limba noastră: une des grandes langues de notre continent.
Alf Lombard insista asupra originalității limbii române între limbile romanice și între cele din Europa:”fără această limbă, nu nu am ști să ne facem o idee, oricât de puțin completă ar fi, despre ceea ce a devenit latina în zilele noastre, fără ea nu se poate comunica liber cu cea mai mare națiune din sud-estul european, fără ea ne lipsim de orice contact direct ca una din marile literaturi ale Europei actuale.“( scria în PREFȚĂ, p.VII ).
–––––––––––
Al. Florin ŢENE
Cluj-Napoca
9 martie 2020