Decalogul 29 pentru ziariști
1.Există în istoria jurnalismului un singur drum, predestinat, sau în fiecare moment mass media se află, fie că este sau nu conștientă, în fața unei multitudini de alternanțe istorice, dintre care lasă hazardul să aleagă, dacă ea însăși nu este capabilă să o facă ?
2. Istoria jurnalismului la noi se raportează, într-un fel sau altul, la trecutul reprezentat de corifeii presei românești începând cu Eminescu, prezentul reprezentat de ziariștii aflați mai toată seara pe micile ecrane, și viitorul acesteia.
3. Dacă raportarea la timp este un act caracteristic oricărei redacții, modalitățile ei sunt extrem de diferite. Redacțiile ziarelor gândesc timpul în moduri diferite. Ce anume explică ddiferențierea? Prima explicație este de tip culturalist. Blaga explică bine în Ființa istorică.O a doua explicație pune în evidență gândirea socilologică.
4. Timpul de lungă durată și încetinit proiectat în prezent și viitor este timpul comunităților sătești și entice care încep să fie depopulate.
5. Timpul înșelător , este aparența lungii durate și al încetinelii, el ascunde virtualități de crize bruște și neașteptate. Este timpul specific marilor orașe sau al “publicului captiv “politic al televizunii.
6. Timpul cu bătăi neregulate între apariția și dispariția ritmurilor, characteristic rolurilor sociale promovate de presă, al atitudinilor colective influențate de jurnaliști și al comportamentului maselor.
7. Timpul ciclic în care prezentul, trecutul și viitorul se proiectează reciproc-specific comunităților profund religioase.
8. Timpul în întârziere în raport cu el însuși este timpul a cărei scurgere se face prea mult așteptată.
9. Timpul de alternanță între întârziere și avans este timpul în care actualizarea trecutului și a viitorului în present intră în competiție.
10. Timpul în avans asupra sa însăși, în care viitorul devine masiv present. Este timpul efervescențelor collective, timpul activității și rolului ziaristicii. În care intră și timpul exploziv care este timpul actelor de creație.
Al.Florin Țene, UZPR
*Din ciclul “Sens și Contrasens în înțelepciunile pentru ziariști“