Adrian BOTEZ: Vremuri tulburi (poeme)

 VREMURI TULBURI

 

aş vrea să fiu ce n-am mai fost – o viaţă prizărită

puhoi – maşinile-mi gătesc o bravă meningită

îmi vreau izvoarele-napoi – iar munţi să ardă cerul

zeu al pădurii-aş vrea să fiu – ochii-mi topească fierul

 

cu răcnet speriat-am nopţi – când zilele muriră

stele ciumate tot cădeau – regii nu mai respiră

asfalt – cu limba – mestec azi : cuvinte expiară

au fost – cândva – o Carte – Bolţi : Cânturi se sufocară…

 

…nu mai jucaţi lumea la cărţi – căci zeii pierd într-una

şi-odat’ cu ei – în fund de-ogrăzi – ne seacă şi Fântâna…

sub scoarţă de copaci intrai – s-ascund comoara sfântă

 

dar derbedeii de prin cer – lacomi – mă iau la trântă…

…nu mai cresc frunze şi nici flori – în lumea prăduită

bântuie – pe colnic şi-n nori – crima – la braţ cu-ispita…

***

 

ŞI CE DACĂ TE LEGENI – LUNTRE ?

 

şi ce dacă te legeni – luntre ?

nu duci în pântecu-ţi iubirea

nu-mparţi în două fericirea…

…da – pentru tine se bat cutre…

 

ce jalnică e primăvara !

în stele-mi simt crescând povara…

nu voi mai trece peste ape :

mâna-mi în foc o las să-mi scape…

 

ia-mă de piept : te-ucid  – nu-i zvonul :

creez Justificări şi Tronul…

hai – dă-mi prilejul să simt sânge

 

şi-afar’ de propriul meu laringe…

…m-a smuls – crima – din gris-ul laş :

copilu-i mort – eu – brav ocnaş…

 

…salvai motiv demenţei vieţii :

sunt zeu – nu doar amant jegos al pieţii…

***

JIGODII TRAG ÎN DINŢI MORMANUL DE CADAVRE

 

jigodii trag în dinţi mormanul de cadavre

(…neînhumarea – constelaţii de palavre…)

să ştim – cu toţii – soarta ce ne-aşteaptă

câinii coboară – către noi – o treaptă…

 

cu javre dimpreună – ne-ndestulăm măcelul

tare ne place – totuşi – să răstignim tot Mielul :

nevinovatul sânge fierbe-odat’ cu borşul

vampiri şi zombies  – varnici  – ne potopiră coşul…

 

e tevatură mare – -ncurcăm până şi maţe

căci victima şi gâdea – criţă – torente-mping la raţe…

Ospăţ al Dulcei Crime păli sub lampadar

 

nu vine nimeni – nimeni – să pună vreun hotar…

…gurile-nsângerate – prin ere – devin găuri

iar Suflete Borâte  – se prăbuşesc în hăuri…

***

          

 

MĂ COC  SUB SORI ŞI LUNI NECUNOSCUTE

 

mă coc  sub sori şi luni necunoscute

spre ţărmuri noi nechează vechea-mi luntre

popoare mii au dispărut în timp :

zeii s-au strâns – şi-s singuri în Olimp…

 

păsări şi îngeri se-amestecă-ntre frunze

fără de rut şi fără de lehuze

iar fericirea-ncape-ntr-o alună :

o-nhaţ – pe loc – şi-o răstignesc pe strună

 

nu sunt străin – doar singur şi melodic

moartea mi-am omorât-o-n mod parodic

să fii comod – tu – zeul dizident

 

să-ţi crească flori în palmă – nu trident…

…ucisu-mi-am prietenii cu Armonie :

deci pot să port – pe ramuri – orice pălărie !

***

 

EROISM PRESCURTAT

 

asteroizi

hemoroizi

şi-o caldă melodie

 

un obelisc

un munte-n pisc:

coroana mi-e chelie

 

suntem Matrozi

suntem Zăvozi

pe-oceanele uimirii

 

osândă-n ceas

dar n-are glas

în faţa strălucirii

 

e-un epilog

e-un decalog

schimbarea mea şi-a firii

 

un pisălog

bun teolog

uită Arta Citirii

 

rege la poli

ucide-şi soli

dar îşi cunună Mirii

 

telefonaţi

la Şapte Fraţi

că a murit Scripcarul

 

sfânt untdelemn

pe fier şi lemn :

s-a înnoit tot Varul

 

craii din rai

gâdil’ c-un pai

această melopee

 

cântă – Aed

cântă – să cred

perechea mea că-i zee

 

erou Stejar

cu spada Jar

a spart orice moschee :

 

Crist e în noi

lumini – puhoi

uşile – toate – -au cheie

 

sânge – scuipat

le-am îngropat

în Veşnica Nedeie

 

râvne – parfum

viaţa-i un fum

dar pentru noi – e-Alee…

***

 

OAMENI  BUNI

 

nu mai căutaţi – degeaba – „oameni buni” – în lume

căci ei există : în intenţii – vise – -n glume…

de fapt – cu toţii suntem „oameni buni

când nu gândim că – după „week end” – vine…luni

 

cât nu vin faptele să ne măsoare

cât moartea face „drepţi” – cu ochii-n soare

cât păsările sunt lăsate să ne cânte

iar flori –  pierzându-şi lanţ – redèvin sfinte

 

când orice rană – scop ori răzbunare

lăsăm orfane şi trimitem la plimbare

toţi – „oameni buni” – se zice – aşteptăm

 

da-n lipsa lor – noi nu ne lamentăm…

…cât n-om hăitui răul – ambiţii de-„oameni buni

vom fi – cu toţii – -ncântători nebuni…

***

 

DOINĂ CĂTRE CUC

 

frunză verde şi-un tăciune

cântă cucul – iar – în lume

dinspre stânga cântă cuc

tot cu Năcazul mă duc

 

n-am aflat Frate de Drum

decât Năcazul de scrum

n-am aflat nici Alinare :

florile-şi pierd lumânare…

 

cântă-i – cuce – lui Năcaz

să nu rămână tot treaz

cântă-i Năcazului – cuce

să ne despărţim la cruce…

 

cântă – cuce – moartea mea

să mai cadă câte-o stea :

stelele – căzând de sus

L-or aduce pe Iisus

 

s-or rări răni de păduri

s-or rări şi-osânde-n guri

hùle plozii şi-or afla

la cap de lume – de nea…

 

…cântă cucul şi din dreapta

şi nu-mi mai măsoară fapta

iar la drum – Frate Hristos

cântă din fluier de os

 

lecuieşte ochi şi foc

toţi s-avem loc de Noroc…

Năcazul că mi-l descântă

din câni – iese-o mâţă blândă…

 

…în pădurea de aluni

aflu-ospăţul de minuni…

cuc străin – cuc din arini

copacii-s de cântec plini…

 

Năcazul o luat-o-n jos

unde e mâlul mai gros :

Noul Frate – mângâiat

pe jos spinii şi-o lăsat

 

pe mine m-o învăţat

să fiu om şi să fiu sfat…

să nu-mi uit de omenie

cum casa de Temelie

 

să nu-mi uit de cer – de Neam

cum nu uită Brad – de Ram…

să privesc tot către cer

de-unde stelele nu pier…

 

…acuma-mi spun rugăciunea :

văd Izvor – lăsat-am lumea

şi s-o face Drum jum’ate

pentru-un Luminat de Frate…

***

 

DOINĂ CU INOROG

 

lunecă Unda

Luna – rotunda

vise de Rege

vrea să dezlege

 

vine un Corb

bătrân şi Orb –

dar Inorog

vrea să mă rog…

 

şi nu la Lună

şi nu la Undă

şi nu la Corb

(…la cot e-un Sorb…) :                         

 

pe o tipsie

s-aprind Făcle

ţărnă de Glie

să samăn Vise

şi Paradise

 

Jar să găsesc

la Cot Domnesc

zimbri albesc

şi îmi grăiesc :

 

în Munţi s-opresc

Izvor vădesc

să tămâiez

cu Miez de Crez :

 

la loc s-or face

Stelele toate

Rege va sta

-n Lumina Sa…

 

Arhangheli – gravi

sunt – toţi – Zugravi

Chipului Firii

Vetrei Iubirii…

 

Seraf – încoace

vine-n soroace

pe plaiuri Trace :

samănă  – coace

Grâul de Pace…

***

 

LAMENTARE ZADARNICĂ

 

mă îndoiesc că-n tot acest talaz

mai e vreun zeu care să fie treaz

iar dacă Dracul este dumnezeu

da – -l recunosc – şi-mi pare-atât de rău…

 

îmi pare rău c-am acceptat să fiu

iar gândul de-a nu fi – venit-a prea târziu…

îmi pare rău c-am pierdut vremea ascultând

în loc să le zdrobesc – pe toate – rând pe rând…

 

îmi pare rău că moartea n-am ucis

când m-a drogat cu harul ei de scris

îmi pare rău că n-am dat lumii foc

 

prefăcând – neamuri după neam – într-un chiştoc…

…dar e-n zadar această lamentare :

bag capu-mi – prea încins – într-o căldare…

***

 

CUVÂNTUL PĂSTORULUI-SCRIITOR

 

vine lumea s-o ucid

c-un ciomag – ori c-un acid…

ba – eu lumea oi lăsa

să se perpelească-aşa

chinui-se – mă distrez

că prea-am fost doar titirez

 

sângere pân’ la beţie

că mi-a venit rând şi mie

să îi văd îndureraţi

pe tot soiul de gealaţi…

să-i aud urlând : „alei !

pe toţi sfinţii derbedei…

 

…când plângeam – copil golaş

îmi dădeau – în ochi – talaş

răstignit şi ostenit

m-au scuipat – m-au umilit…

în bucăţi m-au sfârtecat

cu bucăţi ei s-au jucat :

…o făcură ei pe Soarta…

până-mi crescu mie Toarta!

 

…nimeni nu m-a învăţat

ce-i iertarea – doar iernat…

…om cu om şi porc cu porc :

eu – furiş – lacrimi îmi storc…

…pe Hristos l-aţi sângerat

câteva ceasuri – voi – nat :

după Crist – pe Cruce – eu

până azi stau – şi-i cam greu…

răzbunarea nu-i prostie

e numai…menajerie :

eu şi Crist – Fraţii de Nori

ne vedeţi – acum – Actori !

 

….pe nimeni eu n-oi ierta

până de Copertă-oi da…

nu-s la Crâşmă – -s lângă voi

os cu os să vă-ncovoi

nu-s în Turlă – -s jos – călău :

lecuiesc lumi  – c-un dulău…

***

 

TAINA DESFĂCUTĂ

 

pe veci să piară Soare – Stele – Luna

să fie beznă – beznă – beznă – -ntr-una

sub ape moarte – -n somn etern – noi toţi visăm

Matrozii Lumii Fumegoase – Fără Ţărm…

 

să pogorâm – noi – Orbii fără Straie

la Sfintele Izvoare – la Neagra lor Văpaie

să-mpodobim – noi – Bradul din Adâncuri

cu tot ce ne-a scăpat de-a’ lumii hârburi…

 

Altarul Nou – şi Noua Lui Credinţă

fără vedere – simţuri ori putinţă

să-nalţe un Catarg de Liturghie

 

acolo unde nimeni n-a vrut măcar să fie…

acolo – doar – scăpăm de-orbirea vieţii

Coloane-Duh – iar Liniştii – ATLEŢII

***

 

TAINA REFĂCUTĂ

 

Două Bucăţi – uriaşe – de

Beznă – ciocnite-ntre

ele – scapără (…la un moment dat – aparent

întâmplător…!) o

sfrijită – dar vicleană

Scânteie

 

…asta  – şi nimic mai

mult – a făcut întreprinzătorul

Lingău al Zilei Dintâi :

Lucifer…

 

…încercaţi – Poeţilor (…în fiece final de

Noapte  Lehămetită – abătută – predându-se

fără să-şi dea seama

Concav-Dimineţii…) – da – încercaţi

cu perseverenţă – acest

simplu-exerciţiu : Sacra

Ciocnire-a Similitudinilor

OtovaVetuste – folosindu-vă de

rebuturile sfărâmate ale

propriului vostru

Sufleto-Creier…

***

 

CEAS CU CEAS

 

ceas cu ceas se-adâncesc bătrâneţea şi răul în mine

ceas cu ceas leneveşte – sfruntată – otrava-mi din vine

ceas cu ceas – tot mai mulţi – corbii vin la fereastră

ceas cu ceas – pustia din mine-i mai vastă

 

am ucis – am creat – scris-am cu stele-n gunoaie

n-a fost om – dumnezeu – gâtul meu să-ncovoaie

am scuipat pe popoare hulpave – trădătoare ori laşe

iar la piept am strâns flori – am strâns păsări golaşe…

 

nu mă judecă nimeni : singur mi-oi fi avocat şi călău

îmi voi arde – cu dreapta beteagă – pătimaşul hârdău

răstignit – dispărut – doar în cărţi veţi găsi

 

vre o urmă de zgură din ce ziceţi c-aş fi…

…nu mă judecă diavoli – pe pământ ori în cer :

i-am pus Feţei – c-o mână – Somnul Măştii de Fier…

***

 

 AUTOBUZUL-MOARTE A ÎNTÂRZIAT

 

Autobuzul-Moarte a întârziat

nu-i obicei – dar a făcut ş-al’dat’…

şi-asta – -oricând – m-a indispus şi enervat…

e-un moft – pe care şi-l permite azi :

jocuri de faruri prevèdem printre brazi

 

…n-am disperat – bagajele-s făcute

de mii de ani – de mii de ere mute…

în bezna nopţii – motorul dă rateuri

va trebui-o revizie şi la pneuri…

 

…’năuntrul Bărcii nu este lumină

şoferul Charon – ţeapăn – nu se-nchină :

pornim la Drumul în Necunoscut

 

c-un sceptic – pentru care zeii-au dispărut…

…nu vă rugaţi : suntem Duhuri cu faime

că nu se-ntorc – zgândărind alte spaime…

***

 

ABIA MAI POT AMESTECA LA UMBRE

 

abia mai pot amesteca la umbre

să pară – unora – că-s Slove-Călăuze…

dar de citiţi – apoi – în ape şi în vise

vor creşte – -n voi – nevoi de morţi – prescrise…

 

Toiagul Misticii Lui Hermes abia îl mai târăsc

abia mai văd cum se-mplinesc în constelaţii

cele ce-aici n-au paşaport ceresc

şi se dedau la fraude şi migraţii

 

mă bucur – însă – infractor de sfinţi

că-i pot menţine-n umbră pe Părinţi

iar amintirea lor să n-o mai tragă-n zar

 

trimişii vreunui mlăştinos cezàr…

…prefer bolire încă de la-Adam

decât să par Erasm din Rotterdam…

***

 

DOINA VOINŢEI

 

nu voi să trec

să trag la-edec

şi să-mi petrec

pe Malul Sec…

 

vreau zbor de munte

vulturi în frunte

zână-cadână

de la Fântână

 

nu voi să trec

nu voi să plec

vreau doar înscrisuri

de paradisuri

 

vreau doar peceţi

de la nămeţi

c-am învins iarnă

inima armă

şi-am crescut via

şi păpădia

pe loc cu soare

moşii şi-odoare

Vin de Popoare

cu gust de Sare

lumini de zare

 

…voi covârşi

da – voi trăi

în Straie Noi

Împărăteşti

iar nu lumeşti

cu-Albine roi

la Rege-n toi…

***

 

CIRIPEŞTE BEZNĂ DEASĂ

 

ciripeşte Beznă Deasă

de parc-am strigat Mireasă

ciripeşte şi suspină :

toţi arunc’ gunoi de vină !

 

…Bezna Marilor Mistere

cerând alte ministere

iar Păstorul Înţelept

se ia cu Luna de piept :

 

ori eşti rai şi eşti lumină

ori ne lasă-ne în crimă !

dar Stăpâna Morţii

îi arată sorţii…

nu-i ştiu – nu-i ştiu

că v-aş spune

dar făcu mare minune :

Bătrânul Cel Înţelept

puse mâinile pe piept

şi-o lăsă pe Mândra Lună

să ascundă Mâini şi Strună :

ea ne pune-n cap – Cunună

când se mai coc beznele

se-nteţesc şi iernile…

 

…strunele Ea le-a ascuns

dar un Scripcar a pătruns

tot cu mir şi-agheasmă uns

Păr de Urs pe Mâini a pus :

s-a văzut Nouă Citire :

orbii au ochii de Lire !

…între bezne şi cernire –

s-a făcut – El Însuşi – Mire

Scripcarul Cel cu Uimire

ne cântă la căpătâi

cu surdină la călcâi :

astfel – nici în beznă treaz

am sărit acest pârleaz

de-am tot scris acest Năcaz…

***

 

DRAC PE GÂNDURI

 

privind la muşuroiul ăsta groaznic

la canibalii care-l locuiesc

de mii de ani am vrut ca să-l strivesc

căci tărăboiul lui – vaier zadarnic

 

isterizează – -n ceruri – şi pe îngeri !

ei bine! – Boss-ul Cosmic se împotriveşte :

răzgâie ticăloşi – crima-o slăveşte…

…nu se mai ştie care-i Dracul! – apar plângeri

 

că ceru-i gol şi-ntors pe dos – de vomă

că zeii ori s-au descompus – ori sunt în comă…

…şi-un fir de praf – de-i zice Făt-Frumos

 

şomează şi cerşeşte – maiestuos…

…da – Dracul îşi pierdu identitate

la pensie  se ceru – pentru eternitate…

 

…de fapt – se-autosuspendă – săracul

pân’ se va şti – clar şi concis : ăsta e Dumnezeu – şi ăsta-i Dracul !

***

 

SCURTĂ BALADĂ A POETULUI

 

nu mă feresc de cuvinte

urechea le-o fac fierbinte

nu mă tem de vorbă grea :

pun ghinionul pe ea !

 

scot maţele din „lexeme” :

friptura iese la vreme !

moi „lexemul” în năduf

şi-l pun – apoi – la burduf !

 

nu fiţi ipocriţi

nu tot vă feriţi :

orice vorbă e un drac

purtând – oh! – pantofi de lac !

 

s-apară Cuvântul

cu tot cu Sfânt Vântul

şi-atunci să vedeţi

mâncări de bureţi :

 

arzând Boss cu pliciul

vădesc Măscăriciul !

Bossul Cosmic – labărţat

a murit de…un căscat !

***

 

ZILE BUNE – ZILE PROASTE

 

toţi tre’ s-avem şi zile proaste – -n viaţă

eu n-o ştiu pe-aia proastă – că n-am avut zi bună…

totu-a-nceput c-un chiot de paiaţă

apoi : pe cer doar fulgeră şi tună

 

ai zice că Vecinul se răzbună

dar n-am Vecin : am o chiuvetă spartă…

iau un condei – ca să ajung pe Lună

şi scriu – şi scriu – până ajung la Poartă

 

cerneala toată-n pragu-mi s-a vărsat

petele violete-o Carte mi-au lăsat :

silabisesc cuvântul „AR-MO-NI-E

 

şi Crist mă ia – în silă – cu chirie…

…doar zile proaste – cu mine-armonioase !

…treceţi vreunul şi spălaţi-mi vase…

***

 

CÂNTECUL  SUFLETULUI  MEU

 

sufletul meu – creierul

meu – membrele – întreg

trupul meu – vor cânta

vibrant – cât le va ţinea

gura – chiar şi după ce voi fi

îngropat sub munte – sub

pădurea de

brazi…

 

şi cântecul meu va ajunge la

urechile stelelor – care – la

rândul lor – îl vor îngâna

linguşitoare superbe – Reginei

Lună

 

iar Regina – în căutare eternă de

menestreli – pentru balul de

sâmbătă noapte – mă va

chema  (…cu degetul uşor şi

repetat încovoiat…) – da –  mă va chema

de sub pământ : poate – din întreaga-mi

ne-fiinţă – doar sufletul meu îi va putea urma

subtila-i chemare – mistica-i

poruncă – dar sufletul meu nu-i unul

cules din drum – nu este un Suflet-Scripcar

oarecare : este

însuşi Vătaful Scripcarilor din

toiul tornadelor

Cosmicei Istorii – gingaş pătimaş  – precum şi

înţelept vizionar : Sufletul meu Cel

Scripcar – va poposi

uşor – pe un nor – îşi va

pleca – graţios – genunchiul – în faţa

Reginei – şi

va-ncepe…

 

…numai acest fel de Cântec

Sacru – vagant şi

arzând în locul tuturor

făcliilor din cer – se numeşte

(şi este) – Cântecul

Mântuirii…

***

 

DOINA PENTRU SCRIPCAR

 

hai Scripcare

lăutare

cântă de uitare

 

…văzui prea mulţi irozi

m-au ars prea mulţi nerozi

demoni au năvălit

au dat cu Cartea-n zid

un Cântec de lepros

lunecă pe-ape-n jos

căuşul palmei mele

de sânge-i plin  – şi rele :

până şi mintea

îmi rupse puntea…

 

vin crimele pe aţă

trădările – pe faţă

minciunile – la piaţă

mă vând pe-un cioc de raţă

de rime-ipocrizii

sfărâmă terezìi…

…sunt singur şi sordid

scutur un suflet vid…

 

…hai Scripcare

lăutare

cântă de uitare…

***

 

STÂNĂ DE BEZNE-A TĂBĂRÂT ÎN MUNŢI

 

stână de bezne-a tăbărât în munţi

păstorii de-altădată îşi pleacă – astăzi – frunţi

Baciu-a murit în stele – bâta-i nu se mai vede

ajuns-a – fiecare – chiar orişice a crede

 

oile behăie sfânt-isoane – berbecii-s la icoane

şi-o capră rătăcită tot bese la tromboane…

măgarii-s dirijorii acestui haos straniu

miroase – în ciubere – a bombe cu uraniu…

 

da – bezne fără monştri – dar monstruoase-n sine

zeu de planton rămas-a cu-izmenele în vine…

prin bezne trece-o ceaţă – părere de lumină

 

dar simţi că-n piept îţi creşte o neştiută vină…

…stână de bezne-a tăbărât în munţi

păstorii de-altădată – azi sunt călăii crunţi…

***

 

CUTIA  CU  MAIMUŢE

 

a strănutat – acum şterge de muci fereastra

cocoşul de noapte nu cântă – i-a căzut creasta

ceasurile-s cocoţate – ciori cârâitoare – pe toate crăcile

Charon încearcă – degeaba – fundul la toate bărcile…

 

masa a luat-o la galop – dulapul cântă baritonal

dar toate – până şi Steaua Magilor – vor nimeri la canal (bianual)…

…draci vezi înţepeniţi – în broaştele uşilor

fac trafic – prin ceaţă – cu siluetele duşilor…

 

…ce naiba caut eu – în lumea asta de gămălii ?

la viaţa mea – se vede – voi fi făcut mari măgării…

…năboiu-a luat tot – Crist s-apucă de-un buştean :

 

 

Satana se uită – -amuzat – mereu – prin acelaşi ochean…

…nu clintiţi Coteţul – s-ar putea s-apară şi alte bâzdâcuri !

…pe astfel de vremi – liniştiţi navighează doar peştii de-adâncuri…

***

 

POET BĂTRÂN

 

nu mai citesc decât ce-am mai citit

nu-mi fac prieteni noi – căci nu există :

aşa începe drumul de smintit

când mintea – la dureri – nu mai rezistă

 

sunt munţi pe Lună – sunt şi grădini de stele

şi vreau să cred în toate visurile mele

ce-a fost cândva – am şters – nu vreau s-ascult

căci două vieţi – pentr-un pârlit – sunt mult prea mult

 

nu mă-nrămaţi – dar nici nu luaţi în seamă

că-o umbră trece : nu-i luaţi nicio vamă

căci ea aşteaptă confirmare-oficială

 

ca să-şi deschidă Mistica ei Hală…

…nu-ndemn pe nimeni să mă-urmeze-n Sfânt Delir

acolo unde toate durerile-ţi predai – ca musafir…

***

 

AEDUL ŞI MOFTUROŞII

 

pe mal de hău oceanic – barba-mi desfac şi Lira

încep cântarea pentru mii popoare

vuiet de valuri poate să măsoare

cât se înalţă Cântul şi Satira

 

din spume-şi boldesc ochii Scufundaţii

toată Fiinţa-mi cere „melo-raţii

dar tonuri de Aed vor învia şi scrum

şi Călăuză fi-vor pe-un Nou Drum

 

fac mofturi – caracatiţe şi oameni

(…cu cari – la chip – de mult tu nu mai sameni !)

şi-ţi cer – izbind cu pumnii-n ţărm – virtuozităţi de drâmbă

 

dar Lira strunele nicicând nu şi le schimbă…

…ajung la ceartă – prea puţin la Cânt

dacă mă uit în guri umflate doar de vânt…

***

 

 

 

VOIESC MOARTEA SĂ-MI FIE SORĂ – MUZĂ NOUĂ

 

voiesc Moartea să-mi fie soră – Muză Nouă

căci Viaţa Zgâlţâită scrisu-mi l-a zbârlit

de-acol’ – din stele – de prea mult bine – am fugit

dar vreau să picur – din plaivaz – iar – Rouă !

 

să ne-ntâlnim – surată Moarte – în văzduhuri

şi să-ntrebăm – mărunt – pe-oricare duhuri

cam ce-Şi doreşte Crist de la o Carte :

să curgă sânge – dintre file – sau Catarg să-nalţ – departe…?!

 

înţelepciune nu prea am – nici de-mprumut

dar nu pot respira decât Cuvânt – şi nici nu-s mut

iar drumul spre Serafi mi-e cunoscut :

 

când am atins pământul – deja-l aveam ştiut…

…învăţătoare Moarte – te-oi urma supus

dacă mă laşi să scriu  – cu raze – tot ce am de spus…

***

 

GHERILĂ

 

n-aştepta nimic – de la

nimeni

 

Dumnezeu nu dă – din

principiu : are o

singură mână – cu care numai

ia

 

…vultur hrăpăreţ face cruci

ipocrite –  deasupra

munţilor : aceeaşi

lume :

 

mereu

aceeaşi

 

fără-ntârziere – voi strânge

toate bombele şi toţi

vulcanii pământului – şi voi

amorsa – voi

elibera barbar – amestecate laolaltă

efectele tuturor întruchipărilor

distrugerii

 

avem urgentă nevoie de o

nouă lume : idiferent

care – dar să nu mai fie tot

asta

 

…n-am învăţat  – şi nu

vreau să învăţ – ce-i

binele şi ce-i

răul…

***

         

NU MAI BOMBĂNI

 

nu mai bombăni

prin somn : îmi transmiţi

imagini prea

vii ( pentru care nu-s

încă pregătit) – din

noua lume

 

aşteaptă să mă

trezesc – să te-njunghii – şi să mă

substitui – cu maximă

frecvenţă – viselor

tale  – răspândite

la-ntâmplare – ca-ntr-o

răzleţită însemnare – aparent

dispărută – din

Cronica Akasha

***

 

MAREA TRANSLAŢIE COSMICĂ

 

privesc năuc – cum

braţele-mi se-mprăştie-ntr-un

aparent neant (la fel

picioare şi viscere şi…)  – fără ca eu să le pot

controla şi

resintetiza (cât de cât cu

design !) – într-o nouă

logică de lumi…

 

…oare sunt pregătit – cât de

cât – pentru Marea

Translaţie Cosmică ?

***

 

PÂNĂ ATUNCI – RABDĂ-TE

 

nu-ţi mai număra – ca

tâmpitul – degetele de la mâini şi

picioare

 

acolo va fi – totul – altfel – şi

locomoţia – şi

agăţarea de paie – până şi

rostul scrisului-înscrisului – şi-al

însemnării

consemnării

desemnării…

 

până atunci – rabdă-te – martiric

asemenea sihaştrilor şi

vizionarilor – rabdă-te

aşa cum

eşti – în toată

splendoarea absurdităţii – în toată

monstruozitatea amenajării

tale jalnice

sufleto-creieresco-temporale…

***

 

MODIFICĂRI  LA  APOCALIPSĂ

 

văluri de ciori

cobor din nori :

nu foc şi jar

ca la Cântar

 

nu te feri

nu osândi :

de ciori

nu mori

cel mult te-nsori

fără de zori

cu Zâna-Har

călări pe Zar…

 

…un Cavaler

cernit în fier

martir sever

mantia şi-a fost umflat

şi pe toţi ne-a adunat

(…nu e Crin şi nici Păcat…) :

 

Măşti din fire de Paing

abia Chipul ţi-l ating :

ne schimbă ochii ce plâng

şi – din toţi – se face Crâng…

 

fiecare – la Sertar

(…potrivit la Degetar

şi cu fire de Zidar…)

după cât a dus Mortar

la Babel – Turnul Cel Mut

unde vorbele se-ascut

sub Fântâni şi sub Orori

risipind – în Turn – Comori…

***

 

…CE-A FOST E-ACUM UN TURN DE-ALEGERI

 

…ce-a fost e-acum un Turn de-alegeri :

la ce etaj ţi-e scris să degeri ?

căci doar Poeţii au un Pol

cântând în Mi – cântând în Sol…

 

…ce-i Sfânt – acum – fără etaj ?

sărmanul Dobitoc din Grajd

care-a vestit pe Omul-Zbor

şi-apoi fu dus la abator…

 

nu vă-nduraţi de soarta voatră :

trunchiuri veţi fi – fără Fereastră !

şi rugi – şi închinări – şi foc

să le-ndreptaţi spre Dobitoc :

 

e singur Sfânt – singur Milos

numai la El aveţi folos :

Crist nu se-amestecă-ntre fiare

căci Duh v-a dat la fiecare :

 

când veţi iubi – cu înfrăţire

când zarea trece-va-n privire

Crist vă va da – din nou – curaj :

veţi mai urca încă-un etaj…

 

…dar pân’ la Vârf de Sacru Munte

lipiţi – cu drag – Frunte de Frunte…

***

 

DEPARTE – SUNT MAI DEPARTE DECÂT AŞ FI DEPARTE

 

nu mai întreb – şi nici nu-s întrebat

şi trec prin mine – singur şi curat

nu făptuiesc – nu-mi pare rău după nimic

să nu fie – şi-aici – ceva din lumea fostă – da – mă tem un pic…

 

nimic şi nimeni aici nu se grăbeşte

Curatul a adus cu el Lumină

din veac – aici – în munţi – o –  nu se mai vorbeşte :

tu eşti Cuvântul – ţi-au căzut şi spinii

 

cu palme sparte îi zâmbesc Lui Crist

ne-mpărtăşim prea vechi tăceri şi răstigniri

rug ard – de-aceea nu sunt trist

 

şi nu întâmpin – de la nimeni – umilinţi…

…departe – sunt mai departe decât aş fi departe

de voi şi lumea voastră –  de paiaţe sparte…

***

 

GUNOAIE – MONŞTRI – ŞI NICIO FEREASTRĂ :

 

gunoaie – monştri – şi nicio fereastră :

aceasta-i lumea voastră – vastă…

dar Liniştea din mine n-o intuiţi şi n-o vedeţi :

da – Liniştea Sfântă-mi fereşte suflet – de bureţi

 

…ce gângăveală ! – ce leprozerie !

şi-epidemii de ciumă şi dizenterie

vreţi să mă-intimidaţi –  să mă supuneţi

vreţi să prostiţi – din ochi – fără să spuneţi…

 

nu am nimic comun cu voi : doar hoitul

pe mine m-a născut un Cor de Stele

dar câmpul de gunoaie şi nuiele

 

vrea să îmi umfle mie contul…

…nu tot speraţi  – ca apucaţii – bălăcăreala generală :

contrabandist – mi-am cărat tot – la Mame-Stele: „la fereală”…

***

IMPOSTORUL DUMNEZEU ŞI CRINUL RĂSTIGNIT

 

m-am săturat de pokerul lui Dumnezeu

care trişează – sfidător şi-oricând – la greu !

Creaţia-i făcută din chirpici

iar oamenii – din resturi de limbrici…

 

nu am slăvit pe nimeni – niciodată

eu nu-s lingău – nici sclav de Babă Beată !

cine e Cavaler – să-i pună Spada-n piept

Cosmicului Mincinos – care ne trage-n piept

(…şi  – totdeodată – vrea răsplată –  că-i…”deştept” !)…

 

…o –  nu mai tremuraţi de…Judecată !

Prim-Acuzat – de Crima Lumii – surdă

Cosmic Înşelător – cu burta lui bombată

 

e Impostorul Sfânt – Brav Mincinos – şi Iudă…

…opriţi întreaga Intrigă Finală

şi pregătiţi-vă de răfuială…!

*

Atotîndurătorul”… – …câtă ironie

când – dintr-un Cosm’ – făcu Măcelărie…!

când – fără să se uite – el striveşte

tocmai pe Cel Ce Crin fiind – se Răstigneşte

Mistic Îmbrăţişându-ne

cu Focul Sfânt Trezindu-ne :

Crist  – pentru noi – nicicând nu osteneşte

ne-nvie Duh – chiar şi când prostul Îl huleşte !

***      

 

FLORI DE BEZNĂ CRESC PÂNĂ-N PISCUL FIRII

 

Flori de Beznă cresc până-n Piscul Firii

se-aude Valul : uită – de-acum – Trandafirii

tot ce a fost – nu a fost : să iubim – dară – Noaptea

Pântec Duios – din cari se tot naşte Ea-Cartea…

 

simt – pe un umăr – aripi de hulub

pe celălalt – o altă floare-şi face cuib…

poate să fie chiar Trandafirul :

pe frunte-i simt – Foc de Noapte – tot Mirul

 

nu mă clintiţi din voinţa de Orb :

buze-mi tot tremură – şi – totuşi – sorb

un Elixir de Izvor : pe la ei – sub pământ

 

se-abate Cuvântul ? – mai bate vreun Vânt ?

…şi-n Sfânta Linişte-a Beznei – nu s-a schimbat decât Visul

nu şi Tristeţea – nu Cristul – deloc Paradisul…

***

           

NU-I IAD – NU-I RAI – FEMEIA NU-I DIN COASTĂ

 

nu-i iad – nu-i rai – femeia nu-i din coastă

ci e un cerc-cătuşă – pentru-Adam

femeia nu-i minune – nu-i de pus în glastră

ci bâzâie-n istoria de-un gram

 

îmbătrânit-am – lefter – în Cetate

şi am băgat de seamă-o posibilitate :

să ne-nmulţim prin sciziparitate

nu să robim la mofturi mii – fardate

 

…de nu mă crezi – te du – tembel – cu Domnul

şi crapă-n pântec – adânceşte-ţi somnul…

căci popi îţi binecuvântează neştiinţa

 

şi îţi jupoaie pân’ şi neputinţa…

…de mult trecut-am dor de hoinăreală :

acum gândesc – senin – o lume ideală…

***

 

CRESC ŞI GÂNDESC – ŞI-MI E TOT MAI AMAR

 

cresc şi gândesc – şi-mi e tot mai amar

azvârl maliţiosul calendar :

nu-i fericire – când – aici – te joci

asemenea atâtor dobitoci

şi candelabrele de stele storci…

 

tot hăulesc – la capăt de Fântână

doar-doar voi învia-autentica lumină

să trec dincòlo – la „sertarul” meu

în care învăţa-voi să fiu zeu

 

de mult sunt Călăreţul Orb şi Prost

care îşi pipăie buricul – căutând rost…

nu mă clintiţi cu vorba – veţi plăti

 

în toate lumile-imposibile a fi…

…tot dondănind – s-a dus naibii şi viaţa :

holbez găvane goale – nimic nu-i „dimineaţa”…

***

 

O BALERINĂ

 

o balerină

face-insulină

trăieşte-n vis şi durere

închide ochii – nu cere…

 

ploile-am legat

mi-am mânjit regat

…balerina de sulfină

cântă – -ncet – la tamburină…

 

nu mai privi înapoi

n-ai să vezi decât puhoi

şi pe o stamină

demna balerină…

 

văzduh ea primeşte

se călătoreşte

la zei şi părinţi

pe munţii zbârliţi…

 

ciocârlie – păpădie

daţi lumină mare

că e sărbătoare

…zei mor în altare…

***

 

9-ACOLO – DEPARTE – TOT MUNŢI SE ÎNALŢĂ

 

acolo – departe – tot munţi se înalţă

acolo – departe – să zbori se învaţă

umbre-gânduri  ai tovarăşi – de-s stârnite

eu mă fofilez sub cetini : cresc vecìi chircite

 

gângăvim a ceartă ceaţa – nu băgăm de seamă

la un colţ de nemurire – Crist parcă-i în ramă…

bezne – ceţuri – val – furtună – se-nsenin’ pe margini

toate ce-s noutăţi sfinte – par nişte paragini…

 

Crist aşteaptă o chemare – din bordeiul nostru

dar corăbii – către dânsul – îşi cam zdrelesc rostru…

duhul meu de căutare a învins sfiala :

 

când vorbim – Crist şi cu mine – ‘nălţăm Catedrala…

…în sfârşit – înţeleg taina – fără vreo ranchiună :

Crist e singur – şi ne cheamă să zdrobim minciună…

 

…totdeauna El păstrează – în firida Firii

Munţii Sfinţi – ca pe-o dovadă a Ceresc-Iubirii…

…totdeauna – El păstrează – cu tot cu drumeţii

Munţii Sfinţi : demiurgi nu-s – din vecie – decât doar Atleţii

ce înalţă – dintre bezne – Rostul Frumuseţii….

***

 

SUNT MORT DE FOAME – DE ATÂTA SETE

 

sunt mort de foame – de atâta sete

mă prăpădesc de setea de-a dormi-n perete

nevoile se îmbulzesc – în mine – fără pas

…se-ntorc  – pleoştite  – ploile – în ceas…

 

dar – uite-aşa – mă bate-un gând tiran

să delirez la porţi de rai ţigan :

boala-mi poate s-o lua de Dumnezeu – în van :

El  m-o chema – şi-ăst an – cu Nume Mistic

 

s-o fac – şi-acum – pe …„factorul artistic”…

…în timp ce dracului-i şoptesc – de zor – urgenţe…

vezi ? – asta-nseamnă să lucrezi cu-esenţe…

 

…până acum – tot ce privirea-mi linge

horcăia slut – se năruia – …se stinge…

de ce să-mi întrerup activitatea

 

de-a face totul praf – ici – în Cetatea ?

***

                               

S-A DUS TINEREŢEA MEA

 

s-a dus tinereţea mea

n-o mai văd sub nicio stea…

codru-ntr-una înfrunzeşte

valul într-una vuieşte

viaţa-mi numai vestejeşte

şi cu vremea vremuieşte…

 

frunză verde de alun

n-a fost rău şi n-am fost bun :

câte frumuseţi în cer

tot atâtea vieţi eu pier…

 

tânăr – îmbrăţişam munţii

eram foc în toiul nunţii

acum mă înec de fum

întreb pe alţii de drum…

 

…bătrân şi posomorât

sec izvoare sub pământ

chircesc florile sub vânt

…păsările nu mă vând…

 

dar ce-am fost şi ce-am clădit

iau cu mine-n asfinţit

pe ceruri ca să răsar

comori de la-un biet Scripcar…

***

 

HAR CU HAR SĂDÌI FĂCLII

 

har cu har sădìi făclii

şi te-aştept – zână – să vii

să dezlegi izvoarele

să destup ulcioarele…

 

tânăr nu mai sunt cu sòrii

m-a bătucit piatra morii

dar tu – zână – tot mă ştii :

din nou – chipu-ai să mi-l scrii :

Dimineaţă de Florii…

***

 

VA VENI LA VOI BĂTRÂNA

 

va veni la voi Bătrâna

până sus – unde e stâna

şi va întreba de mine…

…de mine ? – oare de cine ?

 

mi-am lăsat snaga-n pământuri

şi-am scris cânturi după cânturi :

orice cântec ‘tinereşte

numai omu-mbătrâneşte…

 

dau bineţe Musafirei

şi dezleg Cântecul Lirei…

Bătrâna capul şi-l pleacă

şi lăcrimează oleacă…

 

…poate şi Moartea – -n văzduhuri

şi-amintì lăstari de duhuri

până şi Moartea – demult

tinereţi va fi avut…

 

şi ne ducem – eu şi Moartea

să citim – ‘preună – Cartea

să ne amintim ce-am fost

să ne rugăm – iar – de-alt rost…

***

 

AM DORMIT UN SOMN DE FLORI

 

am dormit un somn de flori

am uitat sacii prin mori…

vină – Zâna mea Stăpână

Armonie de Sulfină

(…Trei Petale şi-o Albină…)

şi mă suie într-un Crin

Năcazul să-l mai alin :

Spin cu Spin Împărătesc

Frumuseţea s-o păzesc…

 

Capul unui biet Scripcar

zburlit  – însă plin de har

zădărască Vânt şi Lună

s-aducă-Ursitoarea bună

Leac Sfânt – în lume nebună…

***

 

ŞI-AFUMAT CU PĂR DE URS

 

şi-afumat cu păr de urs

tinereţea mi s-a dus…

dar ascuns în Flori de Nufăr

ori sub Val – Vătaf de Cufăr

la Comoara de Mărgean

‘tineresc – an după an

şi mă duc cu stol de îngeri

unde scrii şi unde sângeri

căci acolo e Hristos

Chip Regesc – de Făt-Frumos

 

am fost luat de pe pământ

pentru meşteşug de Cânt :

Vânt Turbat am potolit

Mii Fiare am îmblânzit

Vulcani – Foc – i-am adormit

Munţi Sfinţi am împodobit…

 

şi pe umărul meu stâng

omeniri vin şi se frâng…

…numai Crist a lăcrimat

când din Scripcă i-am cântat :

mâna pe struni şi-a lăsat

şi m-a binecuvântat :

tu să cânţi” – m-a îndemnat

pân’ se gat veciile

şi-adorm Ciocârliile…

până Crinu-şi zbate boarea

dezvelind  Privighetoarea…”

***

 

VISCOLUL DE-ATUNCI…

 

umblu cu otravă-n mine

nu ştiu de rău ori de bine…

omu-i mai tare ca fierul

dară tot sparge-mi-l gerul :

nu mai e frumos – frumosul

nu mai e jegos – jegosul

mergi parcă prin nori şi fum

nu-ţi mai pasă nici de drum…

 

foaie verde mărăcine

umbli făr’ să ştii de tine

poţi să-ţi pui şi jar în mână

şi cuţit la îndemână…

perina ţi-e bolovan

Dumnezeu ţi-este duşman

făr’ de rost – cu păr de fiară

dai totul pe o ţigară…

frunză verde  şi-o secure

toc la gânduri ca-n pădure :

nu mai ierţi că nu mai simţi

decât viscolul de-atunci…

***

 

AM UMBLAT CU MORŢI – PRIN NOAPTE

 

am umblat cu morţi – prin noapte

le ştiu rost şi le ştiu şoapte :

morţii te-nţeleg – le cânţi

şi se-ntorc la vechi părinţi…

 

nu ca viii – care-şi taie

şi fratele din odaie…

frunză verde mărăcine

cum să scuip năcaz din mine

că s-a oploşit prea bine…?

 

…morţii ştiu de linişte

n-au – ca mine – jarişte :

am şi suflet şi un cort

dar nici firfiric –  nici ort

că mă-ntreb – nebun şi smult

de nu cumva-s mort de mult…

***

 

SINGUR CU NĂCAZUL MEU

 

singur cu năcazul meu

mă poticnii – că e greu :

nici ureche să te-asculte

nici gură – cu lumini multe…

n-ai tovarăş la durere :

doar de-ţi toacă vreo muiere

(…de-ţi mănânci numai din fiere…)

 

merg ca omul fără sfat

şi calc lat – hat după hat…

…de s-ar face lumea cioară

să-i sucesc gâtul – s-o doară…

lumea trece şi se duce

nu-i pasă – măcar – de cruce

îşi alege fericiţii

dintre toţi neisprăviţii

dănţuieşte – ghionoaie

tot cu borfaşi – din gunoaie…

…năcazu-mi stă pe grumaz

şi face de mine haz

(…lua-l-ar ielele să-l joace

în poiana cu mijoarce…)

***

DOINĂ METAFIZICĂ

 

întâlnii – la Vadul Sec

pe unul ca mine – bleg…

l-am întrebat de măsură

c-o-avea atârnând – din gură…

şi de-atunci – îl duc în spate

pe zeu-anonim – în rate…

***

 

VINE MOARTEA PE CĂRARE

 

vine Moartea pe cărare

parcă are-o supărare…

omul de lucru nu are ?

îi vin în întâmpinare :

„- bun întâlnişul – vecină

o pornişi aşa haìnă

când nici zorii nu-s deştepţi

copacii încă nu-s drepţi…?!”

Moartea se uită la mine

ar tăcea – dar nu prea-i vine :

 

„- după tine veneam – oame

veni vremea să dai same…”

 

…nu mai bine-mi coseam gura ?

cum mă luă – lepădătura…

 

„- ba nu-s eu lepădătură

tu eşti prost – făcut din zgură…!

ai venit cu o săcure

să dobori biata pădure

nu ştiai c-acì ţi-e capăt

şi de rele – şi de scapăt !

 

…Moartea e bătrână roasă

n-are brici şi n-are coasă :

simţi că umbli – fără fire

spre-unde ai – cu Ea – -ntâlnire…

————————————————–

Adrian BOTEZ

2 mai 2019

Lasă un răspuns