Adrian BOTEZ: Din nou, despre anti-românii României

Când sunt înjunghiat din față, nu mă supăr : e vina mea, că doar știam, dintotdeauna, că dușmanul, din jurul meu, nu-mi poate deveni, peste noapte, prieten…și, deci, trebuia să fiu cu ochii-n patru, jur-prejur…

Dar când mă înjunghie prietenul, fratele, nu e vina mea – ci e dovada mișeliei lui…și, dacă aș fi evreu, l-aș plăti, pe junghietor, cu aceeași monedă…dacă nu cu una chiar și mai mare !

…Li-e comod domnilor ziariști să afirme că, în municipiul Roman, au acționat „hoții”, la statuia lui Ștefan cel Mare – la baza căreia este scris, pe o bandă lată (de piatră albă), cu litere negre și enorme, Adevărul : „MAGNUS STEPHANUS SANCTUS DEFENSOR EUROPAE” – asimilând fenomenul din municipiul Roman, cu cel al statuii lui Ștefan cel Mare, de la Suceava..

Dar, vă rog, nu vindeți castraveți grădinarului : eu trec, în fiecare an, dacă nu, chiar, de câteva ori pe an, prin Roman, ca să ajung acasă, la Gura Humorului. De câte ori vedeam statuia lui Ștefan cel Mare, la ieșirea de pe variantă, îmi creștea inima, de bucurie și mândrie – și-l felicitam, în șoaptă, pe primarul urbei : „PATRIOT Gospodar ! – și ce frumos a sintetizat totul, adică rolul lui Ștefan cel Mare, în Europa Evului Mediu – și, implicit, al tuturor voievozilor noștri sfinți :   da-da, așa și numai așa se cuvine – << MAGNUS STEPHANUS SANCTUS  – DEFENSOR EUROPAE>> ”.

…Când colo, acum trei ani, îmi sare inima din loc, la ieșirea de pe variantă : banda de piatră FUSESE SPARTĂ CU CIOCANUL!!! (se vedeau urmele loviturilor precise, date cu o bucurie dementă, CU CIOCANUL, în literele glorioasei benzi de piatră…) – …iar nu degradată, de „intemperii”, eventual… Se vedeau urmele loviturilor, brutal de precise, rupturi perfect decise, calculate, brutal triumfătoare – și, în niciun caz, nu aveam de-a face cu eroziunea, lentă și vagă, îndelung persistentă, dar informă îngălată,, a…”intemperiilor” !

Și…nimic nu-mi putea da rațiunea unor hoți, care fură fragmente dintr-un discurs peste veacuri…dintr-un elogiu-epitaf, peste veacuri – adus unicului PRINCIPE EUROPEAN CARE NU ȘI-A TRĂDAT, NICIO CLIPĂ, MISIUNEA CRUCIATĂ…!!!

…Nu există astfel de „hoți”…nu rentează autenticilor hoți „subtilizarea”, cu ciocanul…deloc „subtil”, a unui segment dintr-o bandă de piatră glorios-comemorativă…!!! Mai mare daraua, decât ocaua : cine-și riscă libertatea, pentru un căpețel de piatră seacă: piatră-piatră,  dar mustind de semne și semnificații patriotice

Cine-i atât de nebun, încât să fure, din piața mare (fie și noaptea!), dovada eroismului Neamului Daco-Valah…dacă nu cumva nebunul este politician, sau a fost instigat de politicieni, trădători ai țării căreia îi mănâncă, și Hoțul, și Politicianul – PÂINEA!!!

…Anul următor, am văzut-o, din nou, strălucind mândră, precum marmura –  cu, iarăși, Adevărul : „MAGNUS STEPHANUS SANCTUS DEFENSOR EUROPAE. Mi-a venit inima la loc…mi-am umflat, iarăși, pieptul, de ușurare a sufletului și de mare mândrie, că-s, și eu, ia, acolo, un…”ghibirdic de român”…

…Când colo, în vara acestui an (2019), am, din nou, o surpriză de cele negre : „degradarea” (???) statuii Sfântului Ștefan cel Mare, de data asta, NU atinsese TOATĂ banda de piatră ! Ci doar finalul textului, de pe ea, adică, esența esenței Sacrei Misiuni de Piatră :  „…DEFENSOR EUROPAE”

…Lasă-te de gogoși, domnule ziarist, atins de fatala boală a lui “correctness political” : nici “intemperiile” și nici “hoții” nu se prea pricep la…POLITICA ANTI-ROMÂNEASCĂ ! De ce să se mânie (atât de brutal și precis, cu forme cum cele ale unui decupaj, atent și meticulos), “intemperiile” și “hoții” – EXACT pe segmentul care-i stă în gât Uniunii Europene : „…DEFENSOR EUROPAE”…?!

Din care UE face parte, cum de nu, și…”atât de democrata Ungarie”! – să nu uităm că, în jurul municipiului Roman, precum și în municipiul Roman, sunt grupuri mari de ceangăi năuci, care, nici până azi, nu l-au citit – d-apoi de înțeles! – PE PROPRIUL LOR SAVANT, de optimă bună-credință : DUMITRU MĂRTINAȘ, autorul lucrării “Originea ceangăilor din Moldova”, în care acesta demonstrează, pe baze strict științifice, că, la origine, majoritatea ceangăilor sunt români ardeleni, fugiți, de răul maghiarilor (în primul rând, persecuția turbată, față de niște…înstrăinați, IREVERSIBIL ȘI UIMITOR DE DECIS, de maghiarime – și impozitele aberante!), prin trecătorile Carpaților, în nordul și sudul Moldovei, precum și în Țara Bârsei-Brașov, dar și pe Valea Prahovei, în Țara Românească…!!!

Numele lor (“csongos”) înseamnă ”pocit(“rătăcit-străin-înstrăinat”, zice lingvistul Anton Coșa… – …“hoinar” – zice lingvistul maghiar Sándor N. Szilágyi,  “corcit”- zice lingvistul ungur Bernát Munkácsi – și-ai lor, și-ai noștri, recunosc diferențierea, radicală, încăpățânată  și definitivă, a ceangăilor – de maghiarime !), pentru că refuzaseră să învețe, “ca lumea”, în Ardeal, “limba sfântă”…maghiara! Și o poceau…zdravăn.

Ciudate sunt, precum vedeți și singuri (din cele semnalate de mine), cel puțin două lucruri :

1-Domnii liberali germani (care ne poartă sâmbetele și ne vor colonie nemțească, de când ni l-au proptit pe KLAUS WERNER JOHANNIS, ca Președinte de țară…!) scriu, pe Internet, cum că lingvistul-savant DUMITRU MĂRTINAȘ, prin afirmația lui de non-apartenență a ceangăilor, la maghiarime, ar fi…”ERETIC-SECTANT” și…„AMATOR CEAUȘIST” ! : „Descendența maghiară a ceangăilor este un fapt recunoscut ca atare, acceptat și“bifat”, inclusiv de istoriografia/etnografia româneasca (Cantemir, Iorga, Eliade) – cu excepția câtorva scrieri de tip sectant, ale unor amatori, puși în slujba regimului Ceaușescu (de ex., învățătorul-preot Dumitru Mărtinaș, 1985)” – cf. Hans Hedrich, politolog, 19. 10. 2017, în Neuer Weg.

2N-am auzit de „HOȚI” (nici în România, nici aiurea), care să decupeze (!!!), o bandă de piatră, cu inscripție (glorioasă, pentru GLORIA VEȘNICĂ”!), în mod…POLITIC!!! Pe vandalul-criminal anti-român (poate ceangău, cu conștiință maghiarizată, dar poate că și ROMÂN FĂRĂ DE NICIO CONȘTIINȚĂ…cel mult, cu aceea a banului UE…!!!), care s-a ocupat cu acest act (atât de drag UE!) al „DECUPAJULUI DE INSCRIPȚII (VIZÂND GLORIA NEAMULUI DACO-VALAH!) PE PIETRE” (preluând, pare-se, funcțiile deteriorative ale ploii, zloatei, ninsorii…ce mai, UN SUBSTITUT IDEAL, AL FORȚELOR COSMICO-NATURALE!) l-a preocupat, EXCLUSIV, să spargă-aneantizeze…SELECTIV (spărtura este artistic executată…și extrem de rapid realizată…! – …nu barbar și șovăielnic, precum lucrarea, înceată și vagă, a ploilor ori zăpezilor…!!!) : doar finalul inscripției, sugerat sculptorului român de către înseși afirmațiile papalo-vaticaneze (Papa SIXT al IV-lea  : 9 August 1471-12 August 1484[1]) : „…DEFENSOR EUROPAE”

Nu le convine iudeo-masonilor vest-europeni ca o colonie de-a lor, est-europeană, să le amintească datoriile de onoare și sânge, pe care le au, față de…”ESTUL EUROPEAN…COMUNIST…”!!!

*

…În gară, la Gura Humorului, stânga-sus, deasupra Casei de bilete, se află următoarea INSCRIPȚIE (pusă la ordinele-„ordonanțele” domnului Primar, Ursăciuc Marius Ioan…se zice că și la Câmpulung Moldovenesc este proptită, tot în gară, tot deasupra Casei de bilete, o inscripție identică… : dar nu și la Gara Burdujeni, din Suceava, care-i așa de mare, că n-are vreme de uitat, la inscripții, decât cine știe ce pierde-vară! :

   În toamna anului 1941, au fost deportați din Bucovina 91.845 de evrei, din ordinul lui Ion Antonescu.

Ca urmare a politicii antisemite a regimului de la București, 3.000 de evrei din Gura Humorului și din împrejurimi, bărbați, femei și copii, au fost trimiși forțat din această gară, în zilele de 10 și 11 octombrie 1941, în Transnistria.

Mulți dintre ei au murit acolo executați, din cauza epidemiilor,de frig sau de foame.

Fie ca memoria acestei tragedii să rămână vie ca un avertisment pentru generațiile viitoare.

 

            Federația Comunităților Evreiești din România_Cultul mozaic

        Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”.

                                                                                                                                Octombrie 2016

Știu bine că, de-aș pune, sub semnul întrebării, existența „UNICULUI holocaust din lume” : cel evreiesc (…dar, mă-ntreb, și eu, ca prostul : cum și cât s-or fi simțit de bine, oare, cetățenii, mari și…sugari, din Hiroshima și Nagasaki, puși, pe 6 și 9 August 1945, la frigare și supuși (urmașii urmașilor lor !) la radiații fatale, pentru încă vreo câteva sute de ani… – la ordinul expres al  Președintelui Harry Truman – „de profesie…evreu”… ?! – …pentru că, de ei, nu prea se vorbește…doar așa, în doi peri, răutăcios și cinic : „Și-au făcut-o cu mâna lor…!” – …da-da, micii căcăcioși japonezi, de prin creșe ori grădinițe, tocmai prăjitura asta și-o așteptau, la ceasul 8 și un sfert dimineața…ce deliciu luminiscento-iradiant!… – …dar milioanele de oameni (și sutele de popoare !!!), despre care Vechiul Testament afirmă, cu glorioasă mândrie, precum că evreii le-au stârpit „până și pruncii din leagănele”…ne-evreilor…adică, ai popoarelor, din zona „promisă poporului lui Israel, de către Dumnezeu-Iehova, Dumnezeul URII, MÂNIEI ȘI-AL RĂZBUNĂRII”, CU DREPT DE BĂȘTINAȘI… – …dar sutele de milioane de piei-roșii (din America de Nord, din America Centrală, dar și din America de Sud… – …incașii, aztecii, mayașii etc. au fost, exterminați de urmașii celor din caravelele lui Columb… – cf. Calea Speranței, de Simon Wiesenthal…dar negrii din Africa…dar aborigenii Australiei, lichidați într-o atmosferă de discreție…uimitoare…???!!!) – da, de-aș săvârși o astfel de eretică paralelă, aș da de dracul : aș fi, imediat, „cât ai zice pește” –  linșat de Comunitatea Evreiască, prin brațul ei de oțel („stalinico-giugașvilic”…!) și prin cățeii (javrele) așa-zis românești, de prin ministerele noastre…toți jucând tananika, după cum le cântă…khazarii…

Așa că eu vă povestesc altceva – și, anume, cum bunicii mei bucovineni, precum și TOȚI vecinii lor-săteni bucovineni (de la Valea Seacă și până în creierii munților/obcinelor Bucovinei de Sud!!!), din Bucovina de Sud și de Nord (…Bucovina de Nord, eliberată, în 1940, de Armata Română), au ascuns, în pivnițele lor, zeci de mii de evrei, și le-au păstrat bijuteriile și averile. Iar după război, le-au înapoiat “până-ntr-un capăt de ață, măi băiete” : “Nu ne trebuiau nouă banii lor, aurul, cocoșeii lor…bine că, în fața Lui Hristos-Dumnezeu, vom putea da mărturie senină, că am făcut bine, unor sărmani oameni prigoniți…”.

Buni creștini, “țăranii ăștia proști”, din Bucovina de Sud și de Nord…! Dar nu mi-au grăit decât mai târziu că, drept răsplată, către binefăcătorii lor/țărani români, din Bucovina de Sud și de Nord – majoritatea evreilor scăpați din pivnițele oamenilor de omenie au intrat în Armata Roșie…și, din această majoritate, s-a ales altă majoritate evreiască, de “bieți oameni prigoniți” , care au intrat în NKVD, și i-au anchetat, până ce i-au văzut fără de suflare, pe binefăcătorii lor…

Era vestită una, “Wolferița”, fata morarului evreu Wolfer, care Wolferiță le comanda rușilor (ea era comisar politic) să-i lase „pe cei ticăloși de barbați”, pe mâna ei : îî tortura, pe bieții bărbați, cu un creion enorm, de metal, peste testicule…până obținea…”portocale”…

Așa au stins, acești nerecunoscători, câteva familii ÎNTREGI, de țărani bucovineni, din Valea Seacă, dar și din Gura Humorului, Mânăstirea Humorului, Voroneț etc. – …”pentru că erau legionari și de-ai lui Antonescu…chiaburi…”…: este singura scuză (cât de absurd : puteau să zică, la fel de bine, că unii erau caracatițe, iar ceilalți, mamuți… – …Mareșalul Ion Antonescu îl ura de moarte, pe Corneliu Zelea Codeanu și pe tinerii lui membri ai Legiunii Arhanghelului Mihail…!!!), de sorginte pur evreiască, pentru crimele lor proprii, din România…de atunci, dar și de azi.

…Dar eu o întrebam pe bunica : „Dar cine voiau să-i omoare pe evrei, bunico ? Ai noștri, țăranii noștri, sunt așa de răi…?” – și mă uitam, în toate părțile, și mi-era, de-acuma, frică de toți și de toate…

Haaa…nu, băiatul frumos al bunicii…nu țăranii, dragule – ci nemții”…

Și așa am aflat, de-atunci, că Bucovina de Sud și de Nord fusese lăsată, de Mareșalul Ion Antonescu, sub jurisdicție germană (nu doar formal, ci, în mod tacit – de-a binelea și…fără acte!)…pentru că Bucovina de Sud și cea de Nord aparținuseră de Galiția Poloneză…pe unde ni se scurseseră, în țară, toate…scursurile.

Nimeni nu zice (dacă nu-i plecat…”cu pluta”), că într-un război, în vreo armată angajată în mârșăvia unui război (oricare va fi fiind acela și oricum se va fi numit el, din antichitate și până în zilele noastre, ale “modernei civilizații”…), nu există și nu vor fi existând “uscături”, ucigași sadici (și, majoritatea, “în serie”….din ce în ce mai savant…”înseriate”!!!), psihopați antisociali-anti-umani, bucuroși că faptele lor, PE VREME DE RĂZBOI, nu se vor mai numi “CRIME ORIBILE”, ci…”ACTE DE EROISM INCREDIBIL”.

Dar, dincolo de frica de a nu se abate (grav!) de la “political correctness”, iată că, totuși, mulți istorici ai Bucovinei nu s-au dovedit “iude perfecte”, ci, cel mult… “semi-iude”. Dintre ei/ele, l-am ales pe istoricul și politologul Andrei Nacu – citind și citând din lucrarea sa : Atlas al Bucovinei,   Editura Academiei Române, București, 2018 .

Iată ce afirmo-strecoară acesta, la pagina 17 :

„ (…) Între 1941 – 1944, cea mai puternic afectată comunitate din Bucovina a fost cea evreiască. În vara lui 1941, în Cernăuți au activat unitățile Einsatzgruppe D, operate de SS-ul german, care au ucis mii de evrei. Și unități ale armatei și jandarmeriei române s-au dedat la fapte similare în săptămânile ce au urmat eliberării nordului Bucovinei. Începând cu octombrie 1941, majoritatea evreilor din Bucovina, inclusiv cei din sudul provinciei, au fost deportați în Transnistria. Ghetoul din Cernăuți a fost înființat în 10 octombrie 1941 din ordinul guvernatorului Calotescu, în vederea concentrării și transferării evreilor de aici la est de Nistru. Totuși, autoritățile române au realizat faptul că înființarea ghetoului presupune menținerea unor tehnicieni și specialiști evrei în oraș. În plus, datorită eforturilor primarului Traian Popovici, cca 17 000 de  persoane au fost salvate de la deportare în toamna anului 1941. Conform rapoartelor guvernământului, în 1941 au fost relocați 91 485 de evrei din Bucovina și din județele Hotin și Dorohoi. Dintre aceștia, o mare parte au murit în timpul strămutării sau în lagărele din Transnistria. În 1942, la finalul deportărilor,  în Bucovina mai locuiau doar 17 159 evrei, majoritatea în orașul Cernăuți (16 794)”   – Andrei Nacu, Atlas al Bucovinei, Editura Academiei Române, București, 2018,  p. 17.

Deci, se recunoaște, clar, că trupele naziste, „unitățile Einsatzgruppe D, operate de SS-ul german”  s-au impus, categoric, în fața guvernatorilor români ai Bucovinei (primul a fost colonelul Alexandru Roșianu, până în 30 August 1941 – al doilea a fost generalul Corneliu Calotescu – 1941-1943 -, iar al treilea „și ultimul”, precizează autorul, la p. 16,  a fost generalul Corneliu Dragalina – 1943-1944) – și gestapoviștii și-au “făcut treaba”, adică, și-au desfășurat planurile de sorginte nazisto-hitleristă, clar rasist-discriminatorii. Dacă, pe urmele lor, au pătruns, spre jaf și crimă, mult mai ”sfioase”, cică… – …dar la fel de sadice! – , și câteva lepădături ziso-pârâte “române” – asta n-are niciun fel de legătură cu țăranii (simpli, buni și cu frica Lui Hristos-Dumnezeu) româno-bucovineni, din satele  Bucovinei de Sud.

Așa că dez-onor domnul Primar Ursăciuc (și alți trădători, prin omisiune, ca el) să facă bine a preciza CUI aparțin crimele (câte și dacă or fi fiind) anti-evreiești, “ca urmare a politicii antisemite a regimului de la București”. Pentru că, altfel, se subînțelege că aceste „politici antisemite ale regimului de la București” ar fi fost aplicate de TOATĂ românimea…României!!! – inclusiv (sau, Doamne ferește și apără de năpastă! : ÎN PRIMUL RÂND!!!) de către…băștinași.

…Dar sunt de discutat, din greu, aceste așa-zise „planuri anti-semite”…de la București !!!

…E un tradițional obicei, de acuma, al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel, de a produce gogoși, în serie !

Păi, în primul rând, cifrele sunt umflate cu pompa : În toamna anului 1941, au fost deportați din Bucovina 91.845 de evrei, din ordinul lui Ion Antonescu”. În toată Bucovina de Sud și de Nord abia de existau, scriptic, atâția evrei !  Și unde se re-găsesc, oare, în această gogoașă propagandistico-evreiască, zecile de mii de evrei, ascunși în pivnițe, de către țăranii Bucovinei de Sud și de Nord (repetăm : Bucovina de Nord fusese eliberată de Armata Română, în 1940…!), de răul SS-ului nemțesc ?!

 

(…) Inițial, cele 11 districte moștenite din perioada austro-ungară au fost menținute și redenumite drept județe. După unificarea administrativă din 1925, în Bucovina sunt organizate cinci județe mai mari (Cernăuți, Storojineț, Rădăuți, Câmpulung și Suceava), subîmpărțite la rândul lor în plăși. Astfel, județul Cernăuți includea  plășile Colacin, Cosmin, Nistru, Prut și Șipeniț, județul Storojineț – plășile Ceremuș, Dumbrava Roșie, Răstoace și Sirețel, județul Rădăuți  –  plășile Dornești, Putila, Siret și Vicovi, județul Câmpulung  –  plășile Dorna, Humor, Moldova și Moldovița și județul Suceava  –  plășile Arbore, Bosancea, Dragomirna și Ilișești. Orașul Cernăuți este declarat municipiu, alături de Bucureș ti și de alte 15 mari orașe din România. În 1926, pe lângă municipiul Cernăuți, Bucovina mai avea 11 orașe: Cozmeni (Coțmani), Zastavna, Vășcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Storojineț, Siret, Rădăuți, Suceava, Câmpulung-Moldovenesc, Gura Humorului și Vatra Dornei. Până în 1930 sunt declarate orașe și localitățile Sadagura, Solca și Vama.

(…) În decembrie 1930, în România este organizat singurul recensământ al  populației și locuințelor din perioada interbelică. Potrivit recensământului,  județele din Bucovina aveau 853 009 locuitori.

În ceea ce privește structura confesională, în 1930, 71,9% din  populația Bucovinei era de religie creștin-ortodoxă  (marea majoritate a românilor și ucrainenilor), 11,5% erau romano-catolici (majoritatea germanilor, polonezilor și maghiarilor), 10,9% mozaici (evreii), 2,4% luterani (o parte din germani), 2,3% greco-catolici (o parte din ucraineni și români) și cca 1% aparțineau unor alte culte  – în principal creștini de rit vechi (lipovenii), reformați(o mică parte dintre maghiari) și neoprotestanți[2].

Calculând și băbește, 10,9 % evrei mozaici (să rotunjim la 11 %, de dragul domnului director al Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian !) din 853.009 de locuitori, în total, ai Bucovinei de Sud și de Nord – înseamnă că evreii ar fi fost (în Bucovina de Sud și de Nord) în număr de  93.830, 99….! Iar 71,9 % (români creștin-ortodocși), din 853.009, înseamnă 682.407, 20. Majoritatea populației Bucovinei de Sud și de Nord era formată din țărani/săteni (cca. 500.00 – 600.000 de țărani bucovineni). Și dacă acești țărani bucovineni ar fi ascuns, în pivniță, nu zeci de mii de evrei, CI, DOAR, CÂTE UNUL SINGUR! – cifra „deportaților” evrei tot ar fi fost…UN ZERO TĂIAT ÎN PATRU!!!

Deci, din nou și mereu, propagandă evreiască, “la vârf”, absurdă și de cea mai proastă calitate, fără absolut nicio bază în REALITATE !!!

Iar domnul “primare” Ursăciuc (…cică…bucovinean, “de-al nostru”...!!!) preia această propagandă, “pe nemestecate”, de parcă ar locui la Tel Aviv și ar fi angajatul Mossad-ului[3] sau al Irgun-Haganah-ului[4] – iar nu primar de…Gura Humorului !!

…De ce spurci faptele epopeice, martirice, ale țăranilor bucovineni ? De ce nu aduci laude eroicilor țărani, sud și nord-bucovineni, domnule Ursăciuc  – ci numai insulte grosolane, care să placă urechilor Institutului „Elie Wiesel” și, în speță, domnului Alexandru Florian?!  Pentru că au fost binefăcători și salvatori, TOȚI !CHIAR CU PREȚUL VIEȚII LOR : SS-ul german nu știa de glumă, când i se lua prada de sub nas, mârâia și…SFÂȘIA ! PE ORICINE!!! Chiar și pe un…”ursăciuc” ar fi fost în stare să-l haleasco-îngurgiteze, „fără pâine-fără sare”, “pe inima goală”…da-da…așa să știi mătăluță !

…Nu știi să-i vorbești decât de rău, pe co-naționali (…e drept, cu unul ca matale, și mie mi-i rușine a zice că-s, de voie-de nevoie…”co-național”!), pe eroii noștri daco-valahi…domnule…”PrimareUrsăciuc (…și, după modelul mătăluță, au acționat, anti-românește, și alți belferi-primari români, din „dulcea Bucovină”… (…DAR NU TOȚI : majoritateaa celorlalți primari au fost cu “obraz”/bun-simț și cu simțul măsurii, în toate…chiar dacă s-au temut „să strige, de pe acoperișul caselor, Adevărul” – cum le zice Hristos-Dumnezeu, apostolilor săi…!) ?! Hmmm…da…pentru că, dacă nu ieșeai în evidență prin mișelia asta parșivo-anti-românească, nu te mai lăsau evreii și masonii…să rămâi „primare”…?! Mda, mda…”jale mare și lipsă cumplită”…”să ai parte numai de răchită”…

..Dar, oare, de ce  fac ceea ce fac (această urgie care NU ALEGE GRÂUL DE NEGHINĂ!) – atât iudeo-masonii, cât și masonizații (funcționari, slugi funcționărești, ale masonilor!), tip „tovarășul Ursăciuc” ?

Pentru ca popoare întregi, fără nicio excepție, în plin veac XXI – milioane și sute de milioane de oameni, fără nicio vină (…cine mai știe, azi, cu adevărat, ceva, înafara cărților, despre războaiele mondiale ale veacului XX …?!) – SĂ CAPETE COMPLEXUL VINOVĂȚIEI GENERALIZATE ȘI SĂ ACCEPTE HIDOASA COLONIZARE. De fapt, NEO-COLONIZAREA, care țintește, deodată și deopotrivă,  și economicul, și moral-spiritualul… : conștiințele se dizolvă, sub imperiul vinilor acestora, INVERTIT-INVENTATE de dușmanii Neamului Daco-Valah!

…O, da, parcă și văd…îmi închipui, de fapt, cum 20 de milioane de daco-valahi mănâncă (în același timp!), la micul dejun, prânz și cină – câte-un „ovreiaș”, pe pâine prăjită !

…Nu vă e destul că ați cumpărat dreptatea, la Haga, în urma strâmbei decizii a acestei așa-zise „Curți de Justiție” hagheze, daco-valahii plătesc, anual, UN MILIARD DE EURO…fără măcar s-o știe (căci guvernanții nu vor îndrăzni, niciodată, să le-o spună…ce, să-și piardă calitatea de slugi iudeo-masonizate ?! – și, odată cu această calitate…posturile, peșcheșurile…oasele cu carne, cu măduvă, de la Marele Ospăț Globalisto-Mondialist, al domniilor lor, masonii…?!)…și nu știu nici că procesul „EVREI, CONTRA LUMEA ÎNTREAGĂ” (…eu nu înțeleg, prin „evreu”, când critic atitudinea unor evrei, decât PLUTROCRAȚIA lor, nesătulă și crudă, chiar cu propriii lor coreligionari – cum și AGENȚII LOR DE PROPAGANDĂ, ABSURDĂ ȘI MALONESTĂ : a se vedea, drept pildă POZITIVĂ, afirmațiile, despre Holocaust, ale eminentului profesor univ. Norman FinkelsteinIndustria Holocaustului…chiar atitudinea unor șef-rabini, precum David Șafran, față de România interbelică…nemaivorbind despre mărturisirile, extrem de oneste, ale unor evrei simpli, cu bun-simț și extrem de profund umani, fără carte multă…fără „stagiu prea-îndelungat de sinagogă” – …în rest, au, și ei, atâția amărâți și năpăstuiți…în istorie, dar și azi!) l-au pierdut, la Haga, și alții…: Germania…de parcă din gura fiecărui amărât de slujbaș neamț, de azi, curg bale-ndoite cu sânge de evreu…neutra Elveție (…pentru că le-a primit, în bănci, naziștilor, banii…de parcă bancherii evrei, de pe mapamond, când încasează aur și bani, îl și întreabă, pe depunător, dacă-i de dreapta sau de stângastânga-mijloc etc!)…Polonia (cel mai absurd caz : TOT și TOȚI polonezii sunt vinovați că lagărele naziste s-au clădit pe teritoriul lor…da, domnul Hitler chiar își lua deoparte și-și întreba victimele : „Cum îți vrei lagărul morții tale ? Mai la stânga, ori…?”… – …”uitând” (???!!!) că-n lagărele cu pricina au fost „internați” sumedenie de polonezi…nemaivorbind de ruși, cehi, români…(pe englezi, nemții îi tratau cu o supărătoare discriminare pozitivă !).

Eh…bine ar fi să nu mai răscolim excrementele trecutului : put ale naibii de pătrunzător…iar, ca totdeauna, și în orișice conflagrație – vinile sunt împărțite, mereu și pentru totdeauna

…De ce, oare, niște dinozauri, precum domnul Ursăciuc, nu bagă de seamă cum devin, pâș-pâș, COMPLICI LA TOATE CRIMELE LUMII, DIN BIBLIE ȘI PÂNĂ AZI…?!

Iar ceea ce o distinge, în hidoșenie, această complicitate trădătoare, a unora de felul domnului Ursăciuc, ESTE CĂ O FACE ÎMPOTRIVA NEAMULUI SĂU, care, dintre toate Neamurile, n-a avut colonii, n-a obijduit ori năpăstuit pe nimeni…și-a apărat, doar, cât a putut, bruma de agoniseală (…agoniseală prin muncă sisifică, cinstită și limpede, precum Cristalul…) – …ba, când i-a intrat un străin în casă, a zis că „I-A INTRAT HRISTOS ÎN CASĂ”…și pe toți (vecini ori străini, aflați în nevoie…) i-a cinstit, i-a ajutat și omenit (…ba, chiar i-a iertat, uitându-le răul făcut, numai cu un ceas, ori cu o zi în urmă…!) – după cum zice Sfânta Scriptură a Noului Testament…a Lui HRISTOS-Cel-Răstignit-Ca-Ntr-O-Mbrățișare-Cosmică, a tuturor Neamurilor…Căci TOATE Neamurile, până și acela al evreilor (…despre care unii cărturari zic c-ar fi : „popor al celor nerecunoscători și deicizi”…), au într-însele sămânța Binelui Sfânt…dacă nu trecut, ori prezent… – …cel puțin (…în mod sigur, precum Mântuirea!) – VIITOR !

…Până și străinii (…alții decât cei din PLUTOCRAȚIA IUDAICĂ, ale cărei aprecieri sunt de cu totul alt ordin…!), pe care i-am întâlnit în viața mea, zic că : „Bucovina e țară Sfântă, de Dumnezeu aleasă…!

…Sfântă-Sfântă o fi ea…dar vedeți, domnule Ursăciuc, că, chiar de nu credeți în blestemele bucovinene, ele se prind…al naibii ce bine și cumplit se prind aste blesteme, aici, în Bucovina de Sud, cea de azi, înstrăinată (la modul sovietico-ucrainean!!!) de sora ei, Bucovina de Nord (…că-i, TOATĂ BUCOVINA, țară curată și de toți răstignită…!)  – …și mă doare inima, de pe-acuma, de ce anume soartă veți avea, ÎN PLAN METAFIZIC, dacă toți cei asasinați, de către beneficiarii bunătății bucovinene (bunătate dusă, uneori, până la limita “prostiei” blânde…pentru că, nu-i așa, „în Împărăția Lui Hristos, nu vor intra decât cei asemeni copiilor …!”), se vor porni, puhoi, să vă blesteme, pentru această nu doar desolidarizare, ci, de-a dreptul voi zice, acuzator: vă vor blestema, pentru că ați pactizat, cu dușmanul, împotriva Martirilor Neamului Daco-Valah… – …vă vor blestema, deci, pentru această atât de rău-mirositoare TRĂDARE…față de Dumnezeu-HRISTOS și față de oameni – EGAL !!!

…Cât despre lagărele din Transnistria…mai bine luați legătură lămuritoare cu domnul istoric, scriitor și strălucit erou, „ATLET AL ADEVĂRULUI!  – Maestrul ION COJA…și dacă nici el nu vă va lămuri…apoi, înseamnă că trebuie să vă duceți, drept și degrabă, numai și numai la Bunul Dumnezeu, pentru luminare de cuget…

…Ș-apăi, dacă nici Acela n-a fi în stare să vă lămurească problema “lagărelor transnistrene”…eeeh…atunci…gata:  ”eu vorba  nu mi-o iau înapoi: IAPA-I PESTE DRUM” !!!

 

Prof. dr. Adrian Botez

 

[1] -Pe scaunul pontifical de la Vatican urcase în august 1471 Papa Sixt al IV-lea, al cărui principal obiectiv a fost pornirea unei cruciade fără precedent împotriva Imperiului Otoman. În acest sens, spre deosebire de predecesorii săi, şi-a propus să antreneze în proiect şi pe domnitorii creştini provinciile răsăritene vasale otomanilor. O activitate diplomatică intensă a avut loc în intervalul 1471-1473. Solii papali şi veneţieni au constat, însă, că disputele între principii creştini erau mai importante, pentru aceştia, decât o cruciadă împotriva Imperiului Otoman. Ivan al Moscovei şi Cazimir al Poloniei, pe de o parte, Cazimir şi Matiaș al Ungariei, pe de altă parte, se aflau într-o dispută pe viaţă şi pe moarte. Nici Ştefan cel Mare nu s-a putut împăca niciodată cu Polonia, iar relaţia cu Matiaș Corvin a fost una tensionată. Din acest motiv, a căutat alianţa şi sprijinul veneţienilor şi al Vaticanului. Istoricii conchid că, în final, Ştefan cel Mare a fost singurul din regiune care s-a implicat activ în cruciada antiotomată. Momentul zero a fost descinderea în Ţara Românească, din 8 noiembrie 1473, a oastei lui Ştefan cel Mare, pentru a-l îndepărta de la domnie pe Radu cel Frumos, un domnitor supus turcilor şi a-l înlocui cu Basarab Laiotă. A urmat o perioadă tulbure în istoria Moldovei, iar sultanul Mahomed a trimis asupra Moldovei o oaste de 100.000 de soldaţi care avea să ajungă în 1474. La curtea de la Vaslui, Ştefan avea să se întâlnească cu solul Papei Sixt al IV-lea (foto dreapta) din Veneţia, un diplomat pe nume Paolo Ognibene. „Lunga lui călătorie – plecase din Veneţia, pe căile terestre, spre sfârşitul anului 1473 – îi permisese să vadă şi să audă multe şi să culeagă informaţii dintre cele mai diverse”. Acestui bărbat, care trebuie să fi fost un diplomat iscusit și un om cu multe calităţi, Ştefan i-a povestit despre gândurile și proiectele sale – „i-am înfiltrat voia inimii noastre” – şi i-a dat împuternicire să vorbească, în numele său, nu numai în faţa Senatului veneţian, ci şi în faţa papei Sixt. După obiceiul vremii, mesajele importante i-au fost încredinţate sub formă verbală. Scrisoarea pe care el trebuia să o înmâneze papei era mai mult una de acreditare – cerându-se ca solului să i se dea „întregul crezământ, întocmai de-am vorbi noi prin viu grai Sanctităţii Voastre»”, scrie istoricul Ştefan Gorovei în lucrarea Princeps Omni Laude Maior. O istorie a lui Ştefan cel Mare. În acelaşi timp, solul a plecat spre Vatican cu o fermă declaraţie de fermitate: dar ea cuprindea și o destul de solemnă declarație de principii: „Dăm de ştire Sanctităţii Voastre că noi, pururea, cu toată puterea noastră pe care Dumnezeu Atotputernicul ne-a hărăzit-o nouă, cu toată râvna şi îndemnul inimii, suntem pregătiţi foarte a ne război pentru Creştinătate, cu toate forţele noastre […]. Îndemnăm, aşadar, pe Sanctitatea Voastră ca, dimpreună cu alţi preaputernici regi şi principi, deopotrivă, să vă daţi silinţa spre a nu fi copleşită Creştinătatea de prea perfizii necredincioşi, astfel încât noi nu singuri, ci, cu ajutorul acelor principi, să ne învrednicim a ne război„. Solul a plecat în noiembrie 1474  – a ajuns, însă, la Veneţia, abia în martie 1475, după ce trecuse şi pe la domnitorul din Buda, Matiaș Corvin. Între timp, Ştefan cel Mare trecuse deja prin crâncena bătălie de la Vaslui, pe care a câştigat-o cu mari sacrificii. Mărturia depusă de Paolo Ognibene, în care a amintit şi despre spectaculoasa victorie de la Vaslui, i-a impresionat pe membrii Senatului veneţian, care şi-au luat angajamentul să-l insiste pe lângă Papă „să nu-l lase fără sprijin pe acest bărbat peste măsură de înflăcărat„. Întreaga Europă a elogiat faptele de arme, dar nimeni nu i-a răspuns cu sprijin concret lui Ştefan cel Mare. Imediat după bătălia de la Vaslui, conştient de urmările dramatice pe care vestea înfrângerii le va stârni la Istanbul, Ştefan a trimis solii către toate statele vecine, plus Vaticanului, cerând ajutor financiar şi militar. Nici măcar vecinii poloni de la nord, nici ungurii şi nici Vaticanul n-au fost interesaţi sau n-au răspuns în timp util, astfel că domnitorul moldovean a trebuit să poarte celebra bătălie de la Războieni, din 1476, tot singur, împotriva armatei otomane conduse chiar de către sultanul Mahomed al II-lea. Papa Sixt al IV-lea avea totuşi să răspundă de la Roma pe 9 aprilie 1476: „…luând în considerare smerita cerere a lui Ştefan, principele Moldovei, a Episcopului Moldovei, a nobililor şi locuitorilor Moldovei, cu deosebită consideraţie pentru persoana lui Ştefan (papa) acordă iertarea generală pentru toţi creştinii care vor vizita biserica cea mare a Moldovei„, iar fondurile ce vor rezulta în marele an jubiliar urmând a fi date de episcopul Petru al Moldovei şi de bărbaţii desemnaţi de principe „numitului Ştefan Voievod pentru întreţinerea armatei sale ridicate contra crudului turc, duşmanul numelui creştin şi fondurile să nu fie întrebuinţate într-alt scop decât în acela al Sfintei Cruciade (…)”.

(…) Un an mai târziu, pe 13 ianurie 1477, după ce Ştefan deja trecuse prin teribila bătălie de la Războieni, papa avea să revină cu o nouă bulă, încărcată de consideraţie. Papa Sixt al IV-lea extindea concesia anului mare jubiliar, din 9 aprilie 1476, asupra tuturor persoanelor care vor vizita cele două catedrale din Cetatea Albă şi în care îl apreciază pe domnul Moldovei ca fiind un „adevărat atlet al credinţei creştine”. Iată textul: „…Cum deci, precum o ştiu toate naţiile pământului, neamul fără de lege al turcilor nu încetează a unelti în contra credinţei ortodoxe şi contra acelora care au primit-o în Sfântul Botez al renaşterii şi mai ales în contra iubitului fiu, nobilul bărbat, Ştefan Voievod, şi a stăpânirilor sale care se află în regiunile mărginaşe cu turcii, pentru ca, supunându-le aceste spurcatei lor tiranii, să li se deschidă mai uşor drumul spre ţările celorlalţi creştini şi deşi sus-numitul Ştefan, ca un adevărat atlet al credinţei creştine, e dispus să reziste perfidiei şi atacurilor turcilor înşişi, totuşi, pentru susţinerea unei poveri atât de grele şi pentru a o duce la bun sfârşit, singurele lui puteri nu sunt suficiente, ci către acelea sunt necesare nu puţin averile şi ajutoarele creştinilor, care sau să contribuiască cu bunurile date lor de Dumnezeu, sau să se alăture personal, mergând să lupte în armata pregătită de însuşi Ştefan, pentru ca, în sfârşit, câineasca turbare a turcilor să poată fi înfrântă şi alungată de la hotarele creştinilor şi ca să li se taie aceloraşi turci curajul şi îndrăzneala blestemată de a prigoni pe creştini… Noi, din mila lui Dumnezeu cel atotputernic, a cărui cauză şi ale cărui drepturi, Ştefan, între ceilalţi creştini, le apără după puterile sale, îi vom întări pe cei ce vor vizita cele două catedrale… cu răsplata iertărilor şi cu darul dezlegărilor„…” – cf. adev.ro/pbdr0m

[2] – Cf Andrei Nacu, Atlas al Bucovinei, Editura Academiei Române, București, 2018,  p. 15.

[3]MOSAD (în ebr. „instituție”), organism israelian de securitate, înființat în 1951, sub denumirea de Ha-mosad ha-merkazi le-modin u le-vitahon (instituția centrală pentru informații și securitate). Acționează mai ales în străinătate, în timp ce Șin Bet răspunde de securitatea internă a țării.

[4] – Irgun (ebraică: ארגון; titlu complet: הארגון הצבאי הלאומי בארץ ישראל Hā-ʾIrgun Ha-Tzvaʾī Ha-Leūmī b-Ērētz Yiśrāʾel, lit. „Organizația militară națională a fost organizată în țara Israelului” – cu acțiuni clar teroriste! – în Mandatul Palestinei între 1931 și 1948. Era o ramură a organizației paramilitare evreiești mai vechi și mai mari, Haganah (ebraică: הגנה, Apărare). Când grupul s-a desprins din Haganah, a devenit cunoscut sub numele de Haganah Bet (ebraică: literal „Apărare B ”sau „Second Defense ”, הגנה ב), sau, alternativ ca Haganah haLeumit (ההגנה הלאומית) sau Hama’amad (המעמד). Membrii Irgun au fost absorbiți în forțele de apărare din Israel, la începutul războiului arabo-israelian din 1948. Irgun este de asemenea denumit Etzel (אצ”ל), un acronim al inițialelor ebraice sau prin abrevierea IZL.

Lasă un răspuns