Adrian BOTEZ: Crăiasă te-am aflat a mântuirii (stihuri)

SE ZBAT ÎN  FEREASTRA-MI  FLUTURI  DE NOAPTE

 

se zbat în fereastra-mi Fluturi de Noapte

e vestea-aşteptată : minunile-s coapte

o iau pe costişă – prin mărăcini

dezvălui poienii o Tufă de Crini

 

cu valsuri în beznă – e noaptea din urmă

vrăjitele Ştime se-nchină la lună

beţie de Şerpi – zvârcoliri – Vasiliscul

Smaraldul poienii îşi tremură Piscul

 

şi păsări – şi greieri – iubitele moarte

horesc FărăTimpul – în eternitate

Obrazul de Zeu se schimonoseşte

 

dezmăţarea – din umbră – într-una tot creşte…

…fii mândru că-asişti la apocalipsă :

din doage legale – cam toate-ţi sunt lipsă…

***

 

TE  VOI  AŞTEPTA  ÎN ASTRE – ROZÀRIA VEGHETOARE

 

te voi aştepta în astre – Rozària veghetoare

(e sfat  – în tril şi-orbire – de Privighetoare…) :

acolo va fi Linul – acolo va fi Crinul

colindă Inorogii – colindă şi Veninul

 

Vergură Celestă – amintiri de-amurguri

Vergură Celestă – nimiceşte burguri

zburăm peste clopotniţe şi  hanuri – nu mă scutur :

zburăm să se desfacă Viermele – în Flutur

 

pe pieptul meu cu capul – Rozària din rouă

adus-ai – peste Munte – lumină şi Stea Nouă :

cu tâmpla-n tâmpla Lui Hristos

 

noi lăfăit visăm – şi – deci – FRUMOS

…Rozària nu doarme – Rozaria veghează

făcând din orice beznă – MIEZ DE-AMIAZĂ

 

…toţi telegarii Soarelui nechează…

***

 

 

 

…CAPUL TĂU PE PIEPTUL TĂU MEU – CÂTĂ LUMINĂ

 

…capul tău pe pieptul meu – câtă lumină

inima-mi s-a-ntors – teafără de ghilotină

capul tău pe pieptul meu – o – bogata pace…

sfinţi vor pogorî – cu strai de lună să ne-mbrace

 

capul tău pe pieptul meu – acum simt Piscul

ştiu că a muri nu e deloc vag-riscul :

sunt doar aripile de-nălţare

spre a pune Munţilor stihare…

 

în poiene – inorogii grăiesc pentru noi

Crist-Păstorul a pornit izvoare-n şuvoi

tainele-s Smaraldul de la gâtul tău

 

tainele smaralde-aduc iertarea celui rău…

…capul tău pe pieptul meu – icoana şi uimirea :

nu s-a mai iscat din Crini decât Iubirea…

***

                                    

CRĂIASĂ TE-AM  AFLAT A MÂNTUIRII

 

crăiasă te-am aflat a mântuirii

încarc pocal cu-otravă şi lumină –

şi te poftesc la Cina de Rutină

cea după care înfloresc toţi Mirii.

 

în palma ta strecor inel de şoaptă

ne închinăm cununile spre lac:

până şi stelele rotirea-şi tac…

luna din cer – acum – va cădea coaptă.

 

sub tălpi, firesc, ne cresc jivine-albastre,

iar peste frunţi, lebăda răcoreşte:

de sus de tot, boltirile sihastre

 

dau semnul tainic: raiul iar rodeşte!

prin iarbă – -ncolăcirile măiastre

clocesc vestiri  –  că Înţeleptul creşte…

***

 

SĂ CREZI CĂ ŞTIU SĂ-NSTRUN LĂUTA-N NOAPTE

 

să crezi că ştiu să-nstrun lăuta-n noapte

pe-aleile-ndelung fremătătoare  –

ştiu să-nfierbânt iubirii mii de şoapte,

să-nlăcrimez – duios – o sărbătoare.

 

sunt fiu de flori şi de privighetoare

sunt prinţ –  pe lac îngenunchind extaze

şi stelele îmi sunt ascultătoare

iar îngerii scot capul printre fraze.

 

dar cui să-nchin inima mea din lacră

inima ferecată-n verb de aur?

dar unde-i zâna –  unde-i umbra sacră

 

căreia să-i jertfesc unic tezaur?

n-a coborât  –  e linişte-n Olimp:

voi aştepta-o, dincolo de timp!

***

 

O – MENESTREL GALANT –  INOFENSIV…

 

o –  menestrel galant – inofensiv…

suav îngână-ţi struna sub fereastră

stele s-au rânduit pe portativ,

să crească-n cer cântarea ta măiastră.

 

castelu-albeşte – dincolo de umbre

noaptea –  cu tine –  faceţi un duet

prin care –  ca un şarpe-ademenit,

iubirile să-şi iasă din secret…

 

magie rară – sunet de lăută

prin tine –  tot ce-i sterp –  floreşte iară

şi inima îşi şterge orice cută…

 

cât ţine cântul – este primăvară…

…luminile-şi cern visul pe alee  –

rămâne Ea să-nchege chip de zee…

***

 

VIN VÂNTURI – ÎMPROŞCÂND CU PLOAIE ŞI CIORI

 

vin vânturi – împroşcând cu ploaie şi ciori

lumea – în pântec – scufundă-şi orice culori

oameni în ştreang – oameni ascunşi sub pământ

doar relele vânturi blestem’ pe sus – legământ

 

am căzut dedesubt de-orice rimă

când şi când – hohoteşte o ştimă

n-o văd nici pe ea – iar hohotu-i crimă…

cartea cea veche se şterge – slovă cu slovă…

 

moluştele bale târăsc – strof cu strofă

împachetând universu-ntr-o noapte-mangrovă

caracatiţele-mi pălmuie mintea de stofă

 

strivescu-mi tentacule jalea amorfă…

…veniţi – Cavaleri-Caracatiţe – -n palatul mucos :

stratul de-uitare-i mai gros – tot mai gros…

***

 

DE CE MĂ CERŢI – CÂND TU EŞTI VINOVAT?

 

de ce mă cerţi – când Tu eşti vinovat?

iar lipsurile – numai Tu le-ai calculat…

n-ai camere în rai? – închiriază

la „concurenţă” : au de toate  – hotelieri de vază…!

 

o – Tu gazdă nu poţi fi – eşti mult prea snob!

dar să trimiţi – de-un gust – în gura mea – mortal microb

asta Te „prinde” – ba chiar te şi amuză :

…gândind la Tine – -nchipui o Mega-Meduză…

 

eşti cam ghiorlan – cu tot cu-ospăţul castelan

da – e lumină – dar văd doar un golan

care aşteaptă – -nfometat – antropofag

 

să mă şi bage – în el – pe esofag…

…precum MAESTRUL :  nu voi rai – ci linişti :

dă-mi cameră cu faţa spre cer-inişti…

***

 

TÂRGUL COSMIC

 

delir – bolborosesc vorbe de moarte

Cocorul şi-a oprit Săgeata – -mi stă la cap

pe piept îmi creşte – uite – Cartea :

cu Duhul nu-ncetez – în cer – să sap…

 

vreau să fiu ultim mort – pe fila vieţii

vreau – după mine – -aprinse mii lumini

vreau să mai tacă naibii toţi bureţii

pe care lenea mea i-a stins în spini

 

Casapul Cosmic – însă – mă refuză :

va fi şomer – dacă-ncetează crima!

cuvântul meu se limpezeşte – -acuză!

 

…un târg i-am şi propus – ca să mă crează :

ucide-mă de-oricâte ori ridici Securea :

suport  oricâte morţi – dar lasă-mi Neamul! – nu ucide-aiurea…!

***

 

SUBSTITUT VREMELNIC

 

stau la capul Lunii Pline  – ca un huhurez

şi mă rog să-mi înţeleagă – rustic – al meu crez…

toţi vor m-alungare din prohod-popor

dar eu simt în coastă  – straşnic – rana de omor…

 

aştri  – nebuloase – meteori – comete

stele negre sute – corbi pe la cochete

ajutaţi la răstignirea-mi – nu-L mai sculaţi pe Hristos:

sunt o victimă versată – pot fi pironit vârtos…

 

nu-s ales de Magi  – Caiafe – dar pot face schimbul

cu Acel ce-a fost pe Cruce – Zeu de oprit Timpul…

m-am spălat în veşnicie – fojgăiesc de gânduri

 

Binele s-aşez în oameni – rânduri după rânduri…

…frate Criste – hodineşte – măcar éra asta

apoi o vei lua de-a capul – şi cu asta – basta!

***

 

ÎNVĂŢĂTURĂ BUNĂ

 

frunză neagră

frunză albă

nu-nsemnaţi nimic:

numai FRUNZA VERDE suie

până sus – în Pisc…

 

mi-am jucat vieţile mele

pe un firfiric:

numai FRUNZA VERDE suie

până sus – în Pisc…

 

nu e horă

nu e bocet  –

DOINĂ-i din străbuni :

chem cu fluiera cernită

pe semenii buni…

 

vom veni din MUNŢI la vale

să albim altare

peste codri vom întinde

sfintele stihare…

 

vino – Iudă – şi mă-nfruntă

vino – stea căruntă :

de ne-nfrânt mi-s mie Duhul –

precum şi tot osul…

…să fiu STEA DE SĂRBĂTOARE

m-a-nvăţat Hristosul…

***

 

CATRENUL VALAH  ETERN

 

ars de stele  –  scris de fluturi

mă desprind din luturi

şi spre Tine vin  –  Iisuse

de gând să mă scuturi!

*

ajut grădini – Grădină fie

ajut Copacul să învie

ajut şi Floarea să-nflorească

în Miez de Dragoste Cerească

***

 

DACO-VALAHIA DE MIR

 

albesc de har copacii-n munţi

arhangheli fac din spade – punţi

din vizuini – spre Empireu

e Alfabet de Dumnezeu

 

Logos Divin – Perfectă Rimă

spre Epopee se înclină

şi stele toate – fir cu fir

se-ntorc în INIMA – POTIR:

DACO-VALAHIA  DE MIR !

***

 

VÂSLIM  PE LAC  – ŞI  LEBEDE  NE CÂNTĂ

 

vâslim pe lac  – şi lebede ne cântă

cu ultima lor rază de ninsoare –

o epopee palidă şi frântă…

e trist amurgul – ceru-i de răcoare

luna l-a biruit – la trântă – azi – pe soare…

 

cântă – Rozària – un cântec nu de lebezi

cântă un cântec de care nu te lepezi

cântă povestea noastră fermecată

şi lacu-ntr-însul ne-a primi îndată

 

ne-om afunda – cununi de nenufar

adâncul s-a pleca în faţa noastră-arar

mii valuri ne-or sui pe tron – sub ape

 

ne mlădiem în raze – nimic să nu ne scape…

…Rozària – luna-ai întors – neprihănită zee :

fosforescenţii peşti ne fac regală-alee…

*

 

…ei – telegarii apei – se-nhamă la o scoică :

Perla te înconjoară – duioasă ca o doică :

eu în smeriri rămas-am –  ruga să-mi fac – năvalnic

iar apele lumìnă  – cu facle – iarăşi falnic…

 

…aici aflarăm rostul din lumi : părea că-i tainic

dar el trecut-a-n ape – ca  peste-un  sfânt zăbranic…

***

 

POETUL E LA POST – CU DREPT-CUVÂNTUL

 

că e potop – că flăcările curg

că şifonatu-s-a vreun demiurg

Poetul e la post – cu Drept-Cuvântul

cel care-ntruchipează vis şi gândul

 

stând în tranşeele acestei Văi

pe umeri poposescu-i cucuvăi

iar straiele – de mucegai-i sunt pline

sub tălpi – cutremure vin să-l dezbine

 

Orfeu s-a fost topit în firea de Poet :

soţie veşnică i-e Armonia

iar diavolul – cât fi-va de şiret

 

nu poate deşira-epopei ori simfonia…

…zbiceşte cataclismul umbrela de Poet :

veniţi – Mântuitorul-Cronicar s-a-ntors în

Nazaret !

***

 

TREBUIE  SĂ MAI ŞI SCORNEŞTI – CA SĂ TRĂIEŞTI

 

trebuie  să mai şi scorneşti – ca să trăieşti

oferta de miracole şi artificii a scăzut

ori poate azi e – decât ieri – mult mai ciufut

Domnul care te-a-azvârlit aici să…« pitoreşti »…

 

Poetul – deci – dă ghes să iasă lumi din mai nimic

şi tot croieşte la furtuni şi june paradisuri

pân-inima-i se face un limbric

iar realitatea scârnăveşte visuri…

 

…nu e scăpare – de-a răsufla de vrei

tre’ ca să desenezi – sub cer – pâlcuri de tei

şi păsării – sub aripi – să îi insufli sfântul vânt

 

s-ajung-a asculta – mai sus – Nou Legământ…

…dacă vrei să suporţi viaţa pe pământ…

nu-l condamna pe-acest nabab sărac

 

nu-l huidui pe candidul Poet

nu da cu pietre-n Omul-Menuet :

el pentru tine scoate jucării din sac…

***

 

UN DRUM SPRE FERICIRE NU EXISTĂ

 

un drum spre Fericire nu există – căci Fericirea nu ne este dată

dar meditează-adânc la ARMONIE – ca la ocean – oglinzi – la vânt – la Viaţa-Roată…

şi te vei afunda-n uimiri – nelămuriri – minuni şi temeri :

ele-or să facă OM din tine – dintr-o stricată – biată placă…

 

Poetul nu aduce Fericirea – de ea – el n-a ştiut-a niciodată

Poetul scrie Omului ce se cuvine-ndată – pentru-a afla Cuvinte ce desfată

dar şi ce-i va da FORMA – NUME – CRIN – STRUNA CURATA

Poetul vi-e ÎNVĂŢĂTOR şi TATĂ

Poetul vă grăbeşte-n Duh dospirea

vă strânge – de prin păduri şi peşteri – altă Firea…

 

cântă-ţi cititul stih – O COSMICA PSALTIRE

tu viersuieşte-ţi faptă şi grăire

pân’ ce vei întreba – ortace – HRUBA SI PEREŢII

de ce oceanul cântă – îngeri – ciocârlii

munţi şi izvoare – spiriduşi – şi foc – vatră de glii

dar nu şi răii – nu şi bur-bureţii – ce până ieri făceau

burlesc şi grosolan – pe ne-ntrecuţi isteţii…

 

…Poetul te învaţă căi spre Armonie toată viaţa

Poetul viaţa-şi pune gaj învăţăturii-mpărtăşite

(…Crist este fratele mai mare-al VORBELOR GRĂITE

şi-al FAPTUIRII  ‘NALTE  – VIBRAŢII şi CUVINTE…) –

dar dacă râzi de-nvăţăturile-i ascunse – nu eşti decât  – nemernică – PAIAŢA

…te pierzi – o – trădătorule – printre atâtea umbre – făcând piaţa…

***

 

VRAJA ORFICĂ

 

a-nfipt spada-i în burta Cerului

citeşte soarta lumii în măruntaiele stelelor

traduce Tainele-apoi în colindele gerului şi – mistic – lerului

se-nhamă să-aducă la suprafaţa oceanului

rădăcinile scufundate ale veşniciei şi anului

 

nu-i ca mine – nu-i ca tine : Cavaler al Tristei Figuri

dezrobeşte – deosebeşte – dă drumul Focului – prin mii de guri

 

…demiurgice – sfinte Vibraţii – Libaţii – fără de număr Graţii

îţi aduce – în casă şi-n suflet – Dioscurii

fraţii – obscurii…

astfel înţelegi limba fiarelor

altfel vei citi – de-acum – scârţâitul Carelor…

 

ia Cuvântul de coadă – ca pe un zmeu-paraleu

şi dă cu el – jur-prejur – loveşte-sfinţeşte Pereţii Temniiţei

cu Busuiocul Vibraţiei Parashabdice – Leacul Întemeierii de Greu…

 

…priveşte-l drept în faţă – ca pe-o aprigă Anti-Paiaţă – altfel tot tratamentul cu solstiţii nu va pune-n tine nevoia de Cer – Rodul Eternei Repetiţii :

e prăvălatic – văratic – sturlubatic – o pişcătură de Om

dar călăreşte – molatic – Munţii – reîntocmeşte Oul Fanatic – până se-ncheagă – de-o parte şi de alta a lumilor imaginabile – un Tron şi un Tom

care te-nghit ca Anaconda-Şarpele Alchimic – ca Apele Sâmbetei Blajinilor

pentru a face din tine nevăzută Duminică :

vor trece – prin faţa ta – Cocorii în zbor – iar călări – paradele-nvăpăiate-ale Sfinţilor

Rădăcinile Vulcanice ale Dinţilor…

va trece – încinsă de aştri – Icoana Martirică :

numai o mangrovie de Cuvânt Sfânt va aduce – apoi

un Crin – apoi

 

Trei Crine

şi-n tine va fi – în sfârşit – Linişte – Teatru Mut şi mult Bine :

nu se mai aude – în Casa Călăului Lumii – de

Crime…

***

 

VAI DE VARĂ

 

vai de vară

sfânt de ţară

fă-mi din fire

o citire

şi din snopi de stele

fă-mi păcate grele

apoi din păcate

scoate trei lăcate

pune-le la toate

pân’ mai vezi în spate…

 

şi mai cheamă zorii

zorii cerşetorii

ologii şi chiorii…

fă o altă lume

 

cu Munţi şi cu Brume

cu Munţi şi cu Mume…

Mume cari să-ndrume

spre Duhul anume…

 

fă şi o Cunună

fă şi Bun şi Bună

dă-le rostogol

până la nămol

unde-s eu uitat

unde-s doar pictat :

fă din mine viu

pe toţi să îi ţiu

şi să-i sui în Munte

la Mume Cărunte

şi să-i sui în stele

să-i trec vânt de iele

nimeni nu mă-nşele…

 

…veniţi la povaţă

lăsaţi toate-n piaţă

veniţi la urgie

şi la veşnicie

pe toţi să ne scrie

la cer să ne-mbie

Crist şi-o Păpădie…

 

…vin şi de pe nori

mii şi mii scrisori :

Adevăr Cristal

Om fără de Cal…

***

 

PLÂNSUL PĂSĂRII

îmi tai cap

îmi tai aripe                                                                                                                       

tot de zbor îmi faci risipe

 

înţelege – hrib tâmpit :

diavolul iar te-a orbit !

 

salată de stele

desert de nuiele

scâncet de măsele

vei răbda până la miez

n-ai pe lume niciun crez

 

cheamă Cuvânt din adânc

cheamă sfinţi şi cheamă runc

leac să-ţi dea

cât şi un prunc

apă la oblânc :

 

apă vie-nviorată

să te-nalţi pe Munţi o dată

apă vie – şerpuită

să scapi – tâmpule – d-ispită

 

…vulturii în cer fac cruce

diavolul pe vânt se duce

păsării mii cerul aduce

îngerii plec să se culce…

 

…vremea vremuieşte

Cuvânt se stârneşte

Cuvânt se-mplineşte :

 

pe cer – patru sori

lunile surori –

cocori vin în zori…

***

 

ÎN JURUL MEU – TOATE LUCRURILE SE-NGHESUIE SĂ FACĂ PARTE DIN SOARTA MEA 

 

în jurul meu – toate lucrurile se-nghesuie să

facă parte – fervent şi

consecvent – din

soarta mea : un ţol

alunecă – de-mi rup o mână – iarba devine

udă-şerpească – încât cad cu

craci-n sus şi-mi rup un

picior – poate şi

două – dacă-i multă

rouă – uşa

îmi crapă şi-mi fărâmă o

bucată de

craniu – apa

ţâşneşte de mă

orbeşte – un cui ruginit de la pat

fără sfat – se-nfige-n viaţa

mea – tetanesco-fatal

zâmbitor şi

mortal…

 

nu mai pot de atâta

băgare-n seamă – nu mai pot de atâta

celebritate – printre lucrurile mele

nenumărate : parc-aş fi o vedetă de

cinema – de

pulpana căreia se agaţă – paiaţă cu

paiaţă – toată liota

lipitorilor din

preajma

admirator sufocantă

 

de aceea – m-am decis să trec în zbor – pe deasupra tuturor : am observat că nicio gadină-lipitoare

nu se uită spre cer – nu se

ferchezuieşte – împărăteşte – în lumina

stelelor – logo

stelelor…

 

pentru mine – e

bine : vom vedea – însă – cât vor involua

ei – cultivatorii de crime – aflaţi fără

complicele cel naiv – adică

fără mine…

***

 

MARELE MANIPULATOR ŞI VIOLATOR COSMIC – ŞI MICUL RĂZVRĂTIT DOMESTIC

               

Tu eşti Marele Manipulator şi

Violator Cosmic (…ai manipulat – de-o

veşnicie  dorinţa de-a

exista – şi ai violat – tot de-o

veşnicie – orişice voinţă de a

nu exista : ai manipulat orice lipsă de

voinţă şi ai violat orice

înverşunată voinţă – orice  dorinţă de a fi şi

orice  dorinţă de

a nu fi !) – iar eu sunt micul

răzvrătit – domestic (dar

nedomesticit !) – adică

sunt micul răzvrătit de la mine

de-acasă…

 

…şi acum – între

Noi Doi ! – Crudule

Făţarnic – care porţi Masca

Îndurării – în timp ce retezi capetele tuturor

mieilor…

***                                

 

MAI DAU – CÂND  ŞI CÂND – DIN  FRUNZE – COPACII

 

mai dau – când şi când – din frunze – copacii

grăbiţi  – parcă cerându-şi scuze că au uitat :

nu li-e de viaţă – nu li-e de vânt – săracii

toţi sunt cu gândurile în alt palat…

 

e-o lehamite-n lumea întreagă

au găbuit – toţi – minciuna şi sila ce-i ţin în viaţă

parte-a scenariului morţii – vândută ca « dragă » :

da –  o viaţă-agonie – vândută în drum şi pe piaţă…

 

frunzele simt – înainte de oameni – jivine

amorţeala fatală şi nemernicia :

suntem otrăviţi – după planuri divine

 

horcăim – ruşinaţi : înghiţirăm prostia…

…de-o vecie şi-ncă pentru multe vecii

temeiul e crima – dansând aporii…

*

 

… « nu mai avem camere ! » –

« dar scria – în reclamă  –  că pe toate le-aveţi!…doar sunteţi – cică…RAI ! »

« ce scria ? – nu scria nimic ! – să-ţi iasă asta din grai : poate

nişte copii…aurolaci…au zgâriat aiurea…grafitti…

pe pereţi… dă-te la o parte – ieşi de-aici mai

repede…nu vezi că-i  lume multă care… ?!»

…mìti…chìti…bìti…aerolìtti…                               

 

…şi aşa te trezeşti dat afară – fără soare

batjocorit – păcălit şi-umilit

de-acolo-unde  – fără teroriste reclame – nici prin gând nu-ţi trecu să te duci

(…nici în coşmare – acolo – în valuri de iezme – nu te-ai dorit…)

…timpu – -ncurcat şi năuc  – îl pierduşi – printre cruci…

*

…jocu-ăsta  – sinistru şi josnic – cu-amăgiri şi ne-vii

cu-odăi când goale – când pline de-un funebru convoi

cu vagi recepţioneri – belind  – la tine – ochi goi…

îmi stârneşte multiple revolte  – mânii şi blegi nevralgii…

***

 

Adrian BOTEZ

3 iulie, 2018

Lasă un răspuns