Vasile COMAN: Căutări în neant

Căutări în neant

 

Mai găsim în noi putere
Într-o lume fără lauri
Să iertăm, celui ce cere,
Dintr-un suflet, un tezaur?!

 

Mai găsim celui greșit
Vina de a exista
Lacrimi dulci, ca de iubit,
Cerșind doar dragostea Ta?!

 

Mai găsești iertare-n gânduri
Când căpșorul pui pe pernă
Lacrimi curg, șiroaie, rânduri
Pentru lumea efemeră?!

 

Cum s-a strecurat cea ură
Din iubire ca în Rai.
Unde e a ta făptură
Vorbă caldă să îmi dai?

 

Mai găsești lumina Lunii
Bâjbâind prin întuneric,
Ce ispite au nebunii
De se laudă feeric?!

 

Unde e iertarea care
O sfințim în rugăciune?!
A mea dragoste, nu moare
De a ta închinăciune!

 

Noi, prieteni sau iubiți
Lasă-ți ura în pustie,
Cere-ti iertare la sfinți
Viața-i scurtă. Nu se știe!

——————————–

Vasile COMAN

Ploiești

3 august, 2015

Imagine internet

 

Lasă un răspuns