Ovidiu M. CUREA: Vârsta ca infracțiune

Ai vârsta peste 65 de ani? E clar! Ești infractor. Ca urmare, ești condamnat cu arest la domiciliu fără drept de apel. De fapt, fără nici un drept, toate drepturile au fost suspendate. Poliția și armata patrulează pe străzi pentru a-i identifica și prinde pe eventualii evadați, adică pensionarii care îndrăznesc să iasă din case. Măsura incredibilă pentru civilizația umană din toată istoria ei, nu și-a putut-o imagina nici măcar Franz Kafka în „Procesul”, nici Albert Camus în „Ciuma”, nici Jorge Saramago în „Eseu despre orbire”, autori considerați până acum drept creatori de fantasmagorii exagerate, dar care, iată, devin de astăzi reprezentanți ai realismului grotesc din secolul al XXI-lea.

Încercările de justificare sunt pe cât de penibile pe atât de cinice. Să-i protejeze, chipurile, pe acești bătrâni de contaminare și de îmbolnăvire cu Coronavirus, deși toate datele de până acum, toate statisticile medicale și sociale, arată clar că virusul respectiv atacă fără preferință de vârstă, infectați și decedați înregistrându-se de la copii până la pensionari. Atunci?

Atunci s-a ajuns la punctul în care ideile răspândite prin propaganda oficială și media din ultimii ani urmează să fie materializate. Vă aduceți aminte de declarația fostei directoare a F.M.I. (2011-2019) și actuala președintă a Băcii Centrale Europene făcută în octombrie 2018: „Old people live too long and this is a risk for the global economy. We must do something, urgently.” (Oamenii bătrâni trăiesc prea mult ceea ce este un risc pentru economia globală. Trebuie să facem ceva urgent.)? Vă mai aduceți aminte de fostul nostru președinte Traian Băsescu, cel care îi numea pe pensionari „asistați sociali”?

De tevaturile interminabile cu modificarea vârstei de pensionare, cu recalcularea pensiilor, cu zvonurile că nu mai sunt bani de pensii, că tot sistemul de pensii se apropie de colaps și că va afecta întreg bugetul țării, că statul este nevoit să facă mereu împrumuturi externe pentru a plăti pensiile atâtor bătrâni? Dar de televiziunile care prezentau așa-zise știri și imagini căutate cu pensionari care umblă brambura prin oraș și prin mijloacele de transport, împiedicând deplasarea tinerilor care muncesc și care îi mai și întrețin pe aceștia din munca lor prin impozitele plătite? Ați observat cum au început să fie tratați pensionarii în societate, în magazine, la medic, în farmacii? Cu nerăbdare, cu exasperare, cu enervare, grăbindu-i să își bage mai repede produsele achiziționate în sacoșele ălea care le tremură în mână sau să numere odată banii pe care să-i lase la casă, bani rupți cu zgârcenie din pensiile lor mici, chibzuite cu atenție și așteptate cu speranță o lună întreagă?

Ce mai aud? Că în Italia, unii medici propun ca în campania pentru combaterea Coronavirus, persoanelor de peste 60 de ani să nu li se mai acorde asistență medicală, pentru a avea timp să se ocupe de cei mai tineri. Oamenii în criză întotdeauna și-au căutat un vinovat pe care să-l încrimineze de toate relele. Noi în ’89 i-am găsit pe teroriști, mai apoi americanii l-au găsit pe Saddam care era gata să distrugă toată omenirea cu armele sale nucleare, dovedite inexistente, apoi pe islamiștii lui Ben Laden care au dărâmat Turnurile Gemene, nemții i-au găsit pe evrei, iar dacă ne ducem și mai în urmă în istorie, la vremurile biblice, dăm și de emblematicul „țapul ispășitor”, când Marele Preot punea toate păcatele oamenilor pe un țap și îl alunga, săracul, să moară în deșert.

Acum e vremea bătrânilor să fie țapi ispășitori. După ce economia mondială a ajuns în pragul falimentului datorită lăcomiei fără măsură a unora și a imbecilității altora, bătrânii trebuie arestați și împuținați  spre binele omenirii. Vă dați seama de șocul psihologic asupra acestei categorii de vârstă, când oamenii respectivi văd cu cât cinism li se dorește și se urmărește dispariția lor? Dar șocul educațional asupra celorlalte categorii, care și ele, la rândul lor vor ajunge la vârste înaintate? În alte vremuri, nu cu mut timp în urmă, în școli se învăța respectul față de cei vârstnici. Acum ce se va învăța? Că după 65 de ani, gata, devii o povară pentru societate, povară de care trebuie scăpat cât mai repede.

E incredibil și de neconceput, dar, iată cât de real este acum, în anul 2020. Îmi aduc aminte din anii copilăriei ce vise își făcea omenirea despre anul 2000, despre civilizația extraordinară care se va fi instaurat pe planeta la acea dată. Au trecut deja 20 de ani peste visatul an 2000 și, iată „civilizația”! O molimă răspândită în mod ciudat pe tot globul, din Asia până în Americi, din Europa până în Africa, o molimă care nu poate fi stăpânită, care atacă pe oricine și o categorie de oameni în vârstă sacrificată pe altarul umanității, în numele grijii față de ea.

–––––––––––

Ovidiu M. CUREA / UZPR

26 martie 2020

art-emis.ro

 

 

Lasă un răspuns