Destul de des auzim, din gură celor superficiali la toate modurile, afirmații dintre cele mai contradictorii. Afirmații care se contrazic, se anulează, dovedesc vid mintal. Spre exemplu. ”Ei” se revoltă pudic față cu pedofilia promovată de Țările de Jos. Dar în același timp se înduioșează de afirmații gen ”fără Europa Unită nu vom putea exista că țară”. Nu pricep că Europa Unită ESTE pedofilie! Afirmațiile de acest gen sunt o modalitate de refulare și aserțiune a unui loc în spațiul public. Accesul la rețelele sociale virtuale a făcut acest fenomen endemic. Cum ziceam acest mod de a vorbi fără rost ține de aceia a căror esență este superficialitatea; culturală și afectivă. ”Genul ăsta nu are credințe, are instincte. Până la un punct această categorie poate fi direct înțeleasă; până la un punct. Dar dramatic este faptul că acest mod de gândire schizoid a fost preluat și transportat în spațiul public și al administrației. Încă și mai rău este însă că această împrejurare este deliberată. Mai exact reprezentanți publici, ”politicieni”, folosesc raționamente schizoide pentru a promova răul și încă și mai exact starea de haos, care este blestemul spațiului românesc public. Oameni lipsiți de credențiale morale, care trăiesc din bunuri însușite dubios, care folosesc orice modalitate spre a se încă îmbogăți, se află în treabă predicând “corectitudinea”. Un asemenea flagrant exemplu de a “face una și a predica altă” încerc să îl prezint.
Un relativ nou partid politic, care și-a făcut program din “nenorocirea țării”, caută să se facă simțit promovând tot soiul de năbădăi și neghiobii. O reprezentantă a acestei formațiuni, emblematică pentru întregul “partid”, zbiera că , “la nevoie dăm foc țării”. Deci “focul” ei interior, care va fi fost, îl vedea proiectat asupra bietei țări. Lăsând însă gluma la o parte trebuie arătat că această formațiune năbădăioasă nu a fost capabilă să aducă în spațiul public decât un negativism sordid. Fără îndoială că, formațiunea pomenită și care fără mari îndoieli sau scrupule morale și-a debarcat întemeietorul scurt după ce a reușit să se fofileze în Parlament, nu va putea, prin acest negativism, decât să intre într-o bine meritată și fără glorie uitare. ”Sorosismul” ei programatic nu îi va fi de folos. Acești zurbagii nici măcar nu își dau seama că “sorosimul” nu mai este o opțiune, ”sorosismul” e pe dric! Dar totuși o “inițiativă” a lor trebuie pomenită. Nu de altă, dar că exemplu de neghioabă rea credință.
Acești temperamentali au în gând să propună, după vorba lui Farfuridi, un “plebicist”. Deci vor să cheme un vot privitor la modificarea Constituției. În acest scop își propun să adune cinci sute de mii de semnături. (În paranteză fie spus aceiași formațiune tace mâlc în privința referendumului privind definirea familiei, pentru care s-au strâns peste trei milioane de semnături. Definirea familiei, ca uniunea dintre un barbat și o femeie, sta contrar “valorilor” EU, “globalsito”, “sorosiste” care promovează înflăcărat sodomia. Dar în materie de fermitate și consecvență morală acești gălăgioși încetișori la minte pun întrebarea , “cu ce se mănâncă?”). Formațiunea politică cu pricina, alcătuită din personaje mai încetișoare la minte (cum apucasem să zic) și foarte neîndemânatice la folosirea condeiului, au apelat la ajutorul unora care ar ști să scrie. Între aceștia un bătrân “filozof” , a cărui senilitate a luat forma umblatului vandra la demonstrații organizate de scandalagii și un altul, care este un trist simbol al fripturismului literar. Ce zic “ei”?
Vor să introducă în Constituție cum că aceia condamnați penal nu vor mai fi acceptați în spațiul public. Frumos, dar nu și în “detalii, în”detaliile” în care, întotdeauna, se sălășuiește necuratul. De ce?
Întreaga clasa politică românească și întreaga haită a neo-îmbogățiților este alcătuită din oameni care au acționat și acționează în afară legii, potențiali penali. Cei care alcătuiesc acest partid, TOȚI, sunt beneficiari și părtași la marele rapt al țării, direct și indirect participanți la acte de delapidare a bunului național. Dacă ar fi cercetați fiecare dintre ei s-ar afla pus după gratii. Dar nu despre asta este vorba. Este vorba că aceasta, faptul că toată clasa politică românească și toți neo îmbogățiții au comis fără-de-legi sau beneficiază de fără-de-legi, este o situație tristă dar care nu mai poate fi schimbată. Este una dintre tragediile care trebuiesc acceptate. Singurul lucru care poate fi făcut este garantarea principului că unica puterea, aleasă prin vot popular, are autoritate. Această autoritate, aleasa prin vot popular, trebuie să aibă întreaga putere. În acest fel va fi la voia Poporului Român să își aleagă conducătorii și trebuie să avem încredere în înțelepciunea și cumințenia românească. Este singura nădejde pe care o mai avem. Această fiind situația, ubicuitatea potențialilor “penali”, marii trăgători de sfori din Bruxelles, au aflat calea să o utilizeze în folosul lor.
Au înființat oficii de urmărire penală ”paralele”, aflate în afară controlului puterii legal ales. Aceste oficii pun sub acuzare pe cine vor sau, mai exact pe cine li se comandă din Bruxelles, pe cine este incomod fie “globalismului”, fie “sorosismului”. În acest fel posibilitatea de șantaj este garantată. Atâta vreme cât va există acest mecanism de șantaj și presiune, o reforma Constituțională de felul celei propuse de zurbagii amintiți, nu numai că nu are rost, ar produce și ar garanta haos perpetuu. Politicienii, fiind toți cu “musca pe căciulă”, se vor întrece a intra în grațiile celor care controlează oficiile “paralele” iar problemele reale ale țării nu vor fi adresate.
În momentul în care sistemul judiciar va fi reformat și în momentul în care oficiile “paralele” vor fi eliminate, abia atunci o asemenea măsură va putea fi contemplată și ar avea sens.
În momentul de față însă asistăm la continuarea circului făcut de o “opoziție” care a intrat în criză de idei. Negativismul nu poate deveni program politic și nu va putea înșela un electorat care are bun simț românesc.
—————————————
Alexandru NEMOIANU
Istoric
The Romanian American Heritage Center
13 februarie 2018