Dac-aș putea să zbor
Cor de îngeri cântă în bolțile cerești,
Amintindu-mi cât de departe ești,
Dac-as putea o clipă-n neant să zbor,
În imensitatea eternă, dincolo de nori.
Feerica-i noaptea și – atât de senină,
Doar lupii mușcă din colțul de lună,
Privirea-mi tăcută te caută-n cer,
Între stelele lucitoare ce rânduri pier.
Dac-ai auzi cum te chem în noapte,
Să te arăți o clipă, visele mi-s deșarte,
Lângă pieptul tău aș veni, m-aș cuibări,
De amarnicul dor să scap doar o zi.
De-ai simti cerul în ochii mei lăcrimând,
Ca un ecou se stinge-al îngerilor cânt,
Dar tu ești departe-ntr-al stelelor văl strălucitor,
Eu pe pământ umbră sfartecata de dor,
Intre noi doar un timp de tristețe, durere,
Și tăcerea cumplită fără de mângâiere,
Așteptând chemarea ta din veșnicii,
Unde cântec de harpa acompaniază îngerii.
Din această tăcere sorb azi fără încetare,
Însă nu te arăți și nu vezi cât mă doare,
Și răsună în bolti cântec duios îngeresc,
Eu te strig, nu vii și în dor o să sfârșesc.
——————————-
Elena TUDOSA
13 aprilie 2019