ARIPA FRÂNTĂ DIN VIS
Înghețul m-a cuprins ca un clește,
mă simt un sloi de gheață,
pe un țărm de mare albit de nea,
zbuciumul valurilor înspumate
lovesc amintirile împietrite pe stânci,
ploaia fluturilor albi transformă
priveliștea-n lacrimi de neputință.
Caut o rază de soare, rătăcită
în cupola de staniol a orizontului
să-mi încălzească trupul inert,
pulsul inimii și răsuflarea grea.
Privesc depărtarea și nu văd lumină,
doar valuri și ceață, răsfrânte-n abis.
Trimite-mi Doamne, mila Ta și aripa
frântă din vis!
———————————–
Olga VĂDUVA (Grigorov)
4 martie 2019