Mi-am încuiat inima
Mi-am încuiat inima
Într-un copac
Pe care tu,
Cu dogoarea ta
L-ai ars,
Înnegrindu-l!
Stau cu inima mea
De veghe mereu,
Ca flacăra
Să nu reînvie
Și de tot să fim arși!
Copacul este cănit
Și nicicând
Frunze nu va mai face,
Am rămas să-i mângâi
Nefericirea,
Să-l ud cu lacrimile mele
Și să sper,
Că într-o zi,
Ploi binecuvântate
Îl vor spăla
Și-i vor albi trunchiul.
Inima ta zboară
Roșie, precum un bujor,
Spre un alt copac
Mai tânăr, mai verde
Și mult mai frumos!
Suntem două inimi,
În copaci din păduri
Paralele,
N-o să ne mai întâlnim,
N-o să ne mai vedem,
Nici măcar
Nu o să ne mai iubim
Vreodată!
Visele îmi mor repetat,
Rebegite de timpul
Barbar!
———————————–
Florentina SAVU
20 februarie 2019