PE GRIG POETUL NU L-AM ÎNTÂLNIT
Pe badea Grig, c-așa a fost numit
Mai Marele Poet de pe la noi,
Eu, din păcate, nu l-am întâlnit,
De parcă în tara mea a fost război.
Dar, ca să știți, războiul e și acum,
Nu doar acel din patruzeci și unu,
Ei între noi făcut- au mare fum,
Să nu se bucure copilul, nici străbunul.
El, Grig, însă, la școala m-a adus
Și părintește mi-a deschis Abecedarul,
Și tot de atunci mă măgulea un drum-
Spre o casa, unde-s cărțile-i de aur…
Anume azi portretul clasic i-l admir-
De peste ani, cumva altfel ma cert,
Având un glonte în piept și un elixir
I-l cer de la Poet, ca de la tata drept…
Poete Grig, Poete, – i frig în Țară,
Și nu se-ntoarce rostul irosit,
Noi am avut mai multe zile-n care
Ne- am fi și cunoscut, și întâlnit.
Însa, la o adică, când și azi te caut,
Înnebunindu- mi ochii de străjer,
Tot deschid o carte, nu altfel mă laud,
Și te redescopăr același giuvaier…
———————————–
Lilia MANOLE
Bălți, Republica Moldova
14 februarie 2019