Doamne !
Doamne oare unde-i Cerul iar s-a scufundat prin mare ?
Valurile vin și pleacă, într-un ritm necontenit,
Stau în timp, înmiresmate, ca-ntr-o veșnică prinsoare
Rând pe rând ,de-atâta trudă, în vechi dans neprimenit…
Doamne ce cauta Luna peste Cer când el apare
Soare dulce-al dimineții printre norii nesupuși ?
Nici nu știi de bolți cuprinde ori se-neacă azi prin mare,
Printre toată feeria… din fiorii neajunși…
Doamne marea maluri spală ori pe Cer sfințește norii ?
Dorm săruturi lungi de-albastru printre pescăruși in zbor,
Ori pe sânul sfânt din toamnă, când în zbor rotesc cocorii,
Ori pe brațele de vară , când te treci tu… călător.
Doamne astăzi timpul trece, ori ne trecem noi prin timpuri ?
Oare-n nopți foșnește frunza de nu-i nimeni s-o asculte?
Oare Cerul spală marea , ori ea spală contratimpuri ?
Oare versu-n mine mușcă ,ori sunt eu… din versuri mute ?
DANSUL STELELOR ROMÂNE
Este dans pe cer iubite, hai să contemplăm la el
Stelele, par infinite, vezi că-s trase prin inel?
O ursoaica, speriată, cântă stelelor din Liră,
Oile împrăștiate, cu-n Cioban…de-abia le-nșiră.
Vulturul, în zboru-i falnic ,duce Crucea albă-n cioc,
S-o aşeze-n jocu-i tainic, Ciobanului sub cojoc.
A uitat că este Crucea , luată de pe Mânăstire ,
Tocmai când Toaca se bate, dansului spre unduire.
Capra cu trei iezi nu știe să danseze menuete ,
Face Hora, duce Plugul, trage Coasa pe-ndelete.
Să aștearnă Căi de Lapte, Tronului lui Dumnezeu,
Hai iubite peste Ceruri, astăzi vreau un dans și eu.
Iar de stele amețite, cad în Puțul cel cu jgheab,
Lacrime de Cer la suie …Secera(te)-ncet de-un crab
Ori le urcă-n Carul Mare , Tronului lui Dumnezeu
Hai iubite, joacă Hora, repede… s-ajung și eu !
Tăcute sărbători
S-au dus colindători-n altă lume
De unde doar în vise mai coboară,
Purtând colinzi, rostite-n fapt de seară
Pe cărărui…croite-n Cer anume…
In inimi, zurgălăi rostesc vecernii
Și tipă-un prunc în Sfânta, a născare,
Doar magii nu se vad de pe cărare
O stea , coboară-ncet, în frigul iernii.
Doar vântu-n obcini , murmură prin noapte
Și îngerii căzuți petrec prin tinzi…
Mai țin lămpașul, poate mă colinzi,
Cât de-un priveghi, să mă petrec în moarte…
————————————————–
Emma POENARIU SERAFIN
Sibiu
25 noiembrie, 2018