Scriam ceva timp în urmă, în zbuciumata perioadă post electorală de trei luni de chinuri de naștere a guvernului că Blocul ACUM este ca între Scilla și Caribda. Dacă se ducea în opoziție era criticat că au fost aleși pentru a se bate pentru guvernare nu să se odihnească (în opoziție e cel mai simplu să te afli. Am mai avut șmecheri politici care cu voturile noastre se duceau în fotoliile parlamentare pentru a se odihni și se căpătui patru ani, mimând din când în când revolte coordonate cu bosul!). Dacă a făcut pact cu satana (pentru a trece podul!) este și mai criticat că a trădat și s-a vândut Rusiei. Cei care nu au acceptat din start acest pact politic atipic pot jubila: lucrurile nu merg așa cum se declarase la început. N-o să mă mai opresc la alte variante de guvernări posibile după alegerile din 24 februarie totuși aceasta variantă atipică a fost răul cel mai mic posibil. Nu poate fi negat faptul că Guvernul Maiei Sandu (nu vorbesc despre președintele turist și aripa sa) a reușit să zdruncine sistemul Plahotniuc, să deconspire mai multe scheme frauduloase, să stopeze înstrăinarea Aeroportului pornită de vechea guvernare, să repornească cu adevărat procesul lui Șor, tergiversat aproape 3 ani de către Plahotniuc care l-a făcut la început primar de Orhei mai apoi și deputat în parlament, dar căruia vechea guvernare, care se laudă și acum cu succesele sale, i-a permis să de-a bir cu fugiții (ca un adevărat hoț!), de altfel și bosului lor Plahotniuc. Se face un lucru major în pofida împotrivirii sistemului lui Plahotniuc care încă a rămas funcționabil. Dar e puțin.
Ca și ex-premierul Ion Sturza pun mâna în foc că membrii guvernului (mă refer la cei ai Blocului ACUM nu și ai lui Dodon) sunt cinstiți, deci nu vor tolera nici într-un caz corupția, nu se vor lăsa atrași în diferite scheme de corupție cum s-a întâmplat altă dată cu unii parcă de-ai noștri. Sunt convins că ar reuși ce și-au pus în plan – dezoligarhizarea și decapturarea statului, deconspirarea schemelor frauduloase prin care din buzunarele noastre se scurg în ale hoților miliarde, dacă ar fi susținuți. În această luptă inegală guvernul Maiei Sandu nu este susținut nici de „partenerul” său de guvernare Dodon, dar nici de o parte a dreptei extrem de divizate, căreia i s-au creat condiții prielnice de a se uni (Blocul ACUM ar avea strictă nevoie de un aliat de nădejde de pe același segment politic pentru ași atinge scopul – crearea în Republica Moldova un stat de drept). Problema e că corupții sunt ca păduchii: ies în față ca oameni foarte cinstiți curați ca lacrima și se dau în sfaturi cum de luptat cu corupția. Î-l auzeam deunăzi pe S. Urecheanu indignat foc de ce se întâmplă la primărie, aflând ulterior de la doi martori credibili că el a vândut postul de procuror general cu 2 mln de euro lui Plahotniuc. De la el se trag toate relele cu procuratura. Bine spune proverbul nostru ca „Banul este ochiul..”. Nu te-ai aștepta la japonezi (mai ales la cei care ocupa posturi înalte) să fie corupți. S-a dovedit însă că presupunerile sunt una, si realitatea alta. Totuși, exista o deosebire între corupții japonezi și cei autohtoni: japonezul promite că va returna banii, iar la noi nici pomeneală.
Președintele turist Dodon (cineva din oficialii europeni a menționat în timpul ultimei vizite a lui Dodon la Bruxelles că președintele Dodon a efectuat timp de 3 ani peste 40 de vizite în străinătate, dar nu a spus că 99% din ele au fost la Moscova!) a vizitat în calitate de „mare președinte de țară” Bruxellesul unde s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt mai mult stricând din imaginea acestei așchii de țară după vizitele Maiei Sandu. Unui oficial îi explica că „pentru moldoveni Acordul de Asociere de cooperare cu Uniunea Europeană înseamnă doar un trai mai bun (adică ca și în cunoscuta frază rostită cândva de marele Moțpan să continuăm să sugem de la două vaci!) dar nici într-un caz nu doresc integrarea în UE cu atât mai mult că nici UE nu dorește extinderea granițelor ei”. Cu ce drept a făcut acest intrus această declarație. A făcut vreun referendum pe rezultatele căruia s-a bazat? Altui oficial îi băga în cap că Republica Moldova dorește doar o „neutralitate constituțională” fără să adere la vreun bloc (mă întreb și î-l întreb și pe acest kremlinez: trupele ruse aflate pe teritoriul Republicii de peste 30 de an sunt un garant al acestei „neutralități constituționale”?), asta după ce premierul Maia Sandu a discutat cu Secretarul General Stoltenberg cooperarea de mai departe cu NATO!). Unui alt oficial european îi demonstra că acum s-au creat condiții favorabile pentru reglementarea diferendului transnistrean prin „acordarea unei autonomii puternice” (în viziunea lui Dodon, de păstrat status-kwo-ul actual doar puțin retușat). Asta după ce Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene dl N. Popescu a declarat tot la Bruxelles că nu poate fi vorba acum de nicio federalizare a Republicii, lucru reiterat anterior și de Maia Sandu. Observați cum lucrează acest parteneriat atipic: ca broasca, știuca și lebăda. Iar dușmanii, mă refer în primul rând la PDM, simțind acest lucru, au prins la curaj, nu mai sunt acei plioștiți de după cedarea puterii. Și-au organizat cu fast „congresul extraordinar”, la care și-au ales conducerea în frunte cu P. Filip și și-au formulat scopul de revenire la putere și de „ai mătura pe toți care ayu adus haos” (adică pe cei care le-au stricat schemele frauduloase atât de bine puse la punct de bosul lor Plahotniuc) (drept că mai modest decât pe timpul lui Plahotniuc!). Și declarația hoțului Șor din bârlogul său din Israel (halal de așa țară care apără hoții de drumul mare!) „Eu vin la voi!” trebuie să dea de gândit actualei guvernări.
Acest Dodon, scăpat de Blocul ACUM de pușcărie, în care l-ar fi băgat la sigur Plahotniuc după „trădarea” de la începutul lunii iunie, se comportă chiar porcește, încălcând condițiile de bază care au fost puse la baza semnării acelui Pact politic de guvernare: toată guvernarea să se axeze pe dezoligarhizarea și decapturarea statului, lăsând de o parte toate problemele ce țin de geopolitică, limbă, identitate ș.a. După vizita de la Bruxelles valetul Dodon a zburat de urgență la Moscova să „raporteze”. Acum prin comportamentul său Dodon este cel mai bun ambasador al Rusiei. În această vizită doar interesele Rusiei le-a promovat (și cu NATO, și cu Transnistria).
Vorbeam mai sus de anumite succese ale guvernului Maiei Sandu, dar chiar pentru alegerile locale din octombrie sunt mult prea puține. Este strict necesar de rezolvat problema procurorului general cât mai urgent. În paralel, s-ar putea de urmat sfatul ex-ministrul Sturza, de depus dosarul de tentativă de uzurpare a puterii, dosarele lui Plahotniuc și a altor complici în furtul Miliardului, să admitem la procuratura din Călărași (la o adică, oriunde s-ar afla un procuror cât de cât onest), preluând exemplul României. Semnarea unui nou acord între ACUM și PSRM, la care insistă Dodon, trebuie amânat cu orice preț. A rezolvat Dodon toate problemele de dezoligarhizare și decapturare a statului, de demontare a sistemului Plahotniuc, incluse în vechiul acord pentru a semna un nou acord? Nici pe departe.
Deci, pentru a întra în alegerile locale, care nu sunt mai puțin importante decât cele parlamentare, Blocul ACUM are nevoie de niște rezultate palpabile. Blocul ACUM trebuie să se lupte pentru primăriile capturate ilegal de PDM anterior. Aceste alegeri vor fi ca un test de viabilitate a acestui bloc pentru viitoarele alegeri parlamentare anticipate, dar și prezidențiale.
Deocamdată pentru aceste alegeri locale se pregătește doar Dodon, chiar încălcând Legea. Î-l promovează insistent ca pe un mare gospodar pe valetul său Ivan Ceban la primăria Chișinău (ca și altă dată luându-l din postul călduț de vice președinte al Parlamentului și împingându-l în postul cu probleme dar cu mari posibilități de primar al Capitalei!). Pentru Dodon miza este mare, de a pune laba pe Capitală, lucru ce nu i-a reușit nici lui, nici Z. Greceanîi! Capitala e plină cu banerele cu mutra lui Dodon. Care este scopul acestor banere, care costă și pe ce bani sunt făcute și plasate? Indiscutabil, scopul este de a-l prezenta drept un tătuc al națiunii care „a eliberat țara de balaurul Plahotniuc” și a se pregăti de alegerile prezidențiale din anul viitor. Și PDM a anunțat candidatura lui Filip pentru Capitală. Și hoțul Șor din bârlogul său își declară intențiile de participare în alegerile primarului Chișinăului „pentru a face din Chișinău un Monaco așa cum a făcut la Orhei!”.
Deci, Blocul ACUM trebuie să nu subestimeze aceste alegeri locale care sunt baza succesului în viitoarele alegeri parlamentare și prezidențiale și să se pregătească serios de ele. Concomitent Guvernul trebuie să facă pași mai hotărâți în realizarea scopurilor de bază și temperarea elanului lui Dodon, să-l aducă în cadrul prevederilor din Acordul Politic încheiat la 8 iunie 2019.
Iar dreapta ce face? Se scarpină la ceafă. Pe lângă cele vreo 14 formațiuni unioniste au mai apărut două noi: Uniunea Salvați Basarabia cu liderul ex-liberalul Valeriu Munteanu și Partidul Popular Românesc (drept constituit în baza PLR) cu liderul Vlad Țurcanu. Partea bună în crearea PPR este atragerea formațiunilor unioniste de tineri ale lui Leașchenco și Anatol Ursu, dar și a altor personalități. Problema e că cei doi, fiind într-un platou de televiziune, niciodată nu au amintit de problema unificării dreptei măcar prin unirea celor două partide. V. Țurcanu, atât de echilibrat și treaz odinioară, acum a căzut în capcana liderului unui partiduț și gândește altfel. Ce face puzderia de partiduțe unioniste de pe dreapta? Se pregătesc de alegerile locale. Fiecare în țarcul său și lupta mare o va da împotriva Blocului ACUM nu împotriva PSRM sau PDM. Deci, ca și la alegerile din 24 aprilie vom avea circumscripții pe care se vor bate între ei 5-6 candidați unuoniști pentru a-i asigura câștig candidatului PSRM sau PD.
Ce se întâmplă cu această dreapta unionistă extrem de neunită? Se va găsi oare un lider adevărat care să-i unească, iar dacă nu va fi posibil (ceea ce e mai probabil), să-i măture pe ceilalți și să formeze un partid (bloc) unic unionist, cu care să se prezinte onorabil atât la alegerile locale cât și cele parlamentare anticipate și prezidențiale, având electoratul potențial de apr. 30%.
Îl auzeam deunăzi pe cineva declarând că electoratul alege prost, el este de vină. Riscând a nu fi înțeles de mai mulți intelectuali consider că totuși intelectualii poartă o mare vină față de moș Ion. Am spus-o și o mai spun: pe spinarea lui intelectualii au ajuns acolo unde au ajuns. Mă simt incomod (față de moș Ion) când unii intelectuali îi învinuiesc pe alegători că aleg prost. Dar ce face acum această intelectualitate? Ce opțiune îi dă lui moș Ion chiar și în alegerile locale care vor fi peste ceva mai mult de o lună? Pe cine din cei vreo 10 candidați (dar fiecare partiduț unionist își va înainta candidatul său) să-l aleagă? Se vor bate ca berbecii între ei și vor câștiga oamenii lui Dodon și Plahotniuc. Vorbesc de la diverse tribune cu îndârjire despre pericolul rusesc care planează asupra Basarabiei, învinuind în toate actuala guvernare. Este cel mai ușor de făcut acest lucru. Dar de ce toți cei care și-au găsit „băiatul pentru bătut” în Blocul ACUM, în special, în Maia Sandu, nu ar sufleca mânicele și ar face această blestemată unire între unioniștii din cele vreo 15 partiduțe și să ia cât mai multe mandate acum de primari, iar apoi de parlamentari. M-a sunat deunăzi un inimos unionist de la țară, foarte activ dar și foarte dezamăgit de situația în care se află dreapta. Toată vina o punea pe intelectuali. „Noi creștem de bine de rău pâinea care prin schemele lui Plahotniuc o vindem la Giurgiulești (portul Giurgiulești – n.n.) cu doi lei kilogramul, iar ei o vând mai departe cu 5 lei. Iar intelectualii ce fac?” mă întreba stimatul domn (adevărat domn prin gândire și fapte). Ce să-i răspunzi bietului om? Că intelectualii se scarpină într-un loc atunci când casa arde?
Dă-le Doamne mintea moldoveanului cea de pe urmă!
—————–———————
Valeriu DULGHERU
Chișinău, Republica Moldova
Septembrie 2019