Tudor PETCU: Un interviu cu Efraim Zuroff, Director ale Centrului Simon Wiessentahl din Ierusalim

Uniunea Europeană: o rază de lumină în ceea ce priveşte lupta împotriva antisemitismului în zilele noastre?

 

 

Tudor PETCU: În primul rând, cu acordul dumneavoastră, aş dori să discutăm la începutul dialogului nostru despre semnificaţia   antisemitismului, deoarece acest concept nu este aşa uşor de înţeles. Sunt multe viziuni şi interpretări referitoare la antisemitism, mai ales din punct de vedere religios, dar cum înţelegeţi exact această ideologie socială, dacă îi putem spune astfel, şi care este cea mai bună definiţie sau semnificaţie pe care o putem da acestui concept?

Efraim ZUROFF: Antisemitismul este o politică bazată pe ura faţă de poporul evreu, care în ultimele două milenii a luat multe forme diferite care variază de la genocid la progromuri, limitări ale drepturilor, discriminare şi diverse forme de ostilitate.

Tudor PETCU: Este foarte bine cunoscut faptul că în Europa antisemitismul a jucat un rol foarte important în dezvoltarea multor ideologii politice, ideologii care au făcut posibilă de atâtea ori în istorie crima împotriva umanităţii. Şi când mă gândesc la suferinţele îndurate de evrei, de-a lungul istoriei, mă refer în special la   Evul Mediu când atâţia evrei au fost torturaţi de Biserica Catolică şi, desigur, la Holocaustul nazist din Secolul 20 care probabil a distrus 6.000.000 de evrei. Credeţi că configuraţia Uniunii Europene, care a fost realizată în 1957, a avut forţa necesară pentru a condamna acest întuneric al istoriei şi pentru a determina societatea modernă să înţeleagă că antisemitismul este un fenomen dăunător?

Efraim ZUROFF: Dacă palmaresul Uniunii Europene de până acum constituie baza pentru răspunsul la această întrebare, atunci este evident că, în această privinţă, UE nu a reuşit să elimine antisemitismul, deşi UE, ca organism, precum şi statele sale membre, depun eforturi pentru a combate antisemitismul. Adevărul este că am asistat la o creştere periculoasă a antisemitismului şi a atacurilor contra evreilor, precum şi la o creştere a iniţiativelor anti-Israel (care sunt o nouă formă de antisemitism) în ultimii ani, câteva fiind de fapt legate de înfiinţarea şi dezvoltarea (vezi mai jos). Recentele ameninţări faţă de circumcizie şi sacrificarea animalelor kosher sunt numai două mici exemple.

Tudor PETCU: În zilele noastre vorbim despre multe ideologii umaniste. Acest tip de ideologii pot fi găsite mai ales în Europa, şi mai precis în societăţile occidentale. Ideologiile despre care vorbesc au ca principal obiectiv eliminarea oricărei atitudini care se concentrează pe discriminare, şi, desigur, din acest punct de vedere, luăm în considerare şi antisemitismul. Ideea numită Uniunea Europeană a devenit posibilă în realitate datorită ideologiilor pe care le-am evidenţiat deja. Este lupta contra antisemitismului unul din principalele obiective ale Uniunii Europene şi dacă da, care sunt rezultatele despre care putem vorbi?

Sincer să fiu, nu sunt expert în acest subiect. În mod evident, eliminarea discriminării şi a prejudecăţii este unul din obiectivele UE, dar în ceea ce priveşte implementarea, sunt multe de făcut. De exemplu, situaţia actuală a romilor în Europa. În prezent, situaţia lor este mult mai rea decât cea a evreilor.

Tudor PETCU: În prima mea întrebare am încercat să specific faptul că antisemitismul are multe semnificaţii şi probabil de aceea nu este aşa uşor de înţeles ca şi concept. Pe de altă parte, sunt foarte interesat să discut despre tipurile de antisemitism din zilele noastre. Unele dintre acestea se axează mai ales pe statul Israel şi astfel putem vorbi despre antiisraelism, de exemplu, unul din tipurile contemporane de antisemitism care sunt prezente în conştientul colectiv. Uniunea Europeană are vreun rol din acest punct de vedere? Adică, ar putea Uniunea Europeană să-şi asume vreun rol în această privinţă pentru combaterea acestui tip de antisemitism, care este unul foarte periculos?

Efraim ZUROFF: Desigur, Uniunea Europeană ar putea ajuta în lupta contra antisemitismului, dar când vine vorba despre combaterea celor mai noi forme ale acestei maladii, precum antisionismul şi negarea Holocaustului, care caută să distrugă cele două poveşti evreieşti de mare importanţă ale secolului 20 – Holocaustul şi întoarcerea poporului evreu în patria sa strămoşească şi crearea unui stat evreu suveran – UE este mult mai activă în ceea ce o priveşte pe prima dintre ele, dar foarte reticentă în a recunoaşte că cea din urmă este de asemenea o formă de antisemitism.

A consemnat,

Tudor PETCU

Lasă un răspuns