Ecou de toamnă
Nostalgic mi-e gândul când toamna îşi lasă
Amprenta arămie pe frunze şi alei…
Cu pasu-i grăbit,vechi urme apasă
Răvăşind amintiri cu miresme de tei.
Îşi plimbă teatral mantia-i bogată,
Sub gene-şi ascunde doi stropi de nectar…
Vezi,tu…o iubesc că-i atât de şireată
Picurându-ne miere într-un suflet amar!
Continue reading „Rodica-Rita RUTA: Nostalgii de toamnă (poeme)”