OBICEIURI STRĂMOŞEŞTI     

 

După sfântul moş Andrei,

Copiii mai mititei

La un loc se sfătuiesc,

Pe-ndelete plănuiesc,

De unde-or să-nceapă satul

Când pornesc cu colindatul,

Cine va  „târâi” sacul

Când vor pune-n el colacul,

Cine va fi căpitanul

Care strânge gologanul.

 

Clopoţeii lustruiesc

Şi buhaiul pregătesc,

Ursul, capra o repară,

Zi de iarnă, până-n seară.

 

Împreună se adună,

Toba bate, tălăngi sună.

Nici buhaiul nu se lasă,

Că l-au uns cu borş de casă.

Fac o hărmălaie, frate,

Târziu, către miez de noapte,

De toţi câinii îi stârnesc

Şi babele necăjesc.

 

Până-n seara de Ajun,

Când vestesc Sfântul Crăciun,

Cu colinde din bătrâni,

Cum se cântă la români.

 

 

NOI SUNTEM COLINDĂTORI

 

Noi suntem colindători.

De cu seară până-n zori,

Pe la case cu copii

Ducem numai bucurii.

 

Hai, sculaţi copii, sculaţi,

La ferestre v-adunaţi,

Să vedeţi cum vine-n prag

Moş Crăciun cel bun şi drag.

 

Continue reading „Mariana DUMITRIU: DARURI DE CRĂCIUN (II) (POEZII)” →