Lucian MĂNĂILESCU (n. 11 noiembrie 1951 în Nehoiu, jud. Buzău – d. 4 noiembrie 2020)
Nuntă la Cana-Galileii
Nu pune pe seama mea,,,
toatre crimle…
Da, eu ţi-am ucis zâmbetul
în fiecare moarte,
iar şi iar, până ai rămas
o păpuşă cu gheare şi colţi.
până când am îmbătrânit
în adolescenţă
călcaţi în picioare de hoardele
scăpate din vitrine…
Dar nu mă acuza pe mine
de Orient – Express-ul care trece
prin gară, nu-mi pune în mână
pumnalul blândeţii,
lasă-mă să mă adpostesc aici,
sun ghilotina ploilor repezi
care înmulţesc sângele la Gala Galileii.
Frica
Nu mi-e frică să fiu iar
întruneric sau lumină
nu mi-e frică să fiu floare sau stea
care să tacă în inima mea.
Nu mi-e frică să mă risiprec
printre atomi şi cuante
nu mi-e frică de infinit,
Dar mi-e frică, Doamne,
mi-e tare frică
de ce-am trăit…
Poiana lui Iocan
Am obosit să ne cărăm în spate,
să învăţăm o viaţă pe furate,
să ne prefacem că venim la masă,
Copii fugiţi din raiul de acasă.
Din când în când, mai înjuru şi ei
Că satul era plin de derbedei.
Dar vorbele aveau garduri înalte
şi casele tot cerul într-o parte.
Iar seara se adunau vecinii-n porţi.
tăcând o vorbă-două despre morţi
apoi intrau, uituci, să buchisească,
dint-o gazetă, ce-au să mai trăiască.
Paramedicina
Nimeni nu mai pune diagnosticul exact,
zadarnic moartea se spânzură cu stetoscopul de gât,
pentru că noi tuşim pe altă planetă,
ne dore inima din pieptul iubitei
şi orbim de lumina palidă a zăpezii
la ferestrele nopţii polare.
Nici doctorii nu mai sunt ce au fost, s-au dotat
cu picamere şi bormaşini şi găuresc
pereţii dintre viaţă şi moarte,
dau cerul de-a dura pe ecrane cu fluturi,
după care scriu reţete interminabile
pentru bolnavii care aşteaptă încrezători
cu degetul la tâmplă.
Moartea vecinului de la parter
Azi noapte, vecinul de la parter
şi-a mutat singurătatea în cer.
Pe holul blocului o momâie
afumă tăcerea cu tămâie,
alta pâlpâie lumânările
şi trânteşte uşa şi zările,
iar a treia şterge soarele din ferestre,
pune o cană cu întuneric pe masă
şi scoate oglinzile şi amintirile din casă.
Doar un copil, cine ştie al cui,
plânge cu lacrimi căprui,
în timp ce oamenii din bloc
îşi dau capetele de-a dura pe trepte
şoptind în grabă un: ,,Dumnnezeu să-l ierte!”
Fântâna din cer
Ce mănăstire era trupul tău, Ana,
zidit în văzduhul toamnei,
şi risipit printre lianele ploii…
Dumnezeu ne zidea, pe atunci,
într-o lucarnă din cer
şi sânul tău palid hrănea întunericul.
Iartă-mă, Ana! Acum
eu mă zidesc într-o singurătate
care nu mai poartă numele tău…
Lucian MĂNĂILESCU este membru al filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România. Poet. Absolvent al Școlii sanitare postliceale Buzău (1972); licențiat în istorie (2011). Asistent principal de epidemiologie la C.S.A. Buzău. Redactor/ redactor-șef la numeroase publicații locale: Viaţa Buzăului, Muntenia, (1990 – 1992); Jurnalul de Buzău (1992 – 1993); Informaţia Buzăului (1993); Fereastra, Mizil (2007 – 2016). A debutat cu poezie în România literară. A colaborat, printre altele, la revistele Luceafărul, Cronica, Viața Românească, Poesis, Vatra Veche, Oglinda literară, Cafeneaua literară, Urmuz, Plumb. În volum a debutat în 1997 cu versuri, Cartea junglei. Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2006, transferat la filiala Brașov în 2018, reîntors la filiala Bacău începând cu 1 ianuarie 2020. A organizat cele nouă ediții ale Festivalului Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia – Mizil. Redactor de carte al unui număr de peste 50 de volume. A primit numeroase premii literare, printre care Marele Premiu la Concursul Naţional de poezie „Carmen Patriae” (Braşov, 2005), Premiul pentru cea mai bună carte de poezie a anului la Festivalul „Primăvara poeţilor” (2009 și 2012), Premiul „Dumitru Pricop” la Festivalul Internaţional „Titel Constantinescu” (2011).
OPERA (selecție): Poezie: Cartea junglei (1997); Lacrimi de Murano (2001); N Rememorări (2004); Ultima eră glaciară (2006); Am auzit că viaţa e frumoasă (2009); 60 (2011); Raiul pirania (2011); Atrocităţile fericirii (2015); Fractalia (2017); Amurg în șoaptă (2019). Interviuri: Ferestre literare (2016)
REFERINȚE CRITICE: Constanța Buzea, Vitalie Răileanu, Ion Roșioru, Marius Manta, Marius Chelaru.
Condoleanțe familiei! Dumnezeu să-l odihnească!
PAHARUL CU FLUTURI