„Timpul este o noțiune abstractă pe care o deducem prin schimbările (mișcările) produse lucrurilor”

(Ernst Mach*)

Originea cuvântului calendar o vom găsi în termenul latin „Calender” care înseamnă registru, iar acesta derivă din cuvântul vechi „calendae” prima zi a lunii romane. Calendarul hebdomadar s-a stabilit pe baza observării fazelor lunii și datează din mileniul al II-lea î.Hr. Anul era împărțit în trei anotimpuri de către patru luni. Babilonienii foloseau calendarul de 12 luni care aveau, alternativ, cîte 29 și 30 de zile.

Calendarul în limba ebraică se numește Luah. Împărțirea timpului s-a făcut după un calcul bazat pe mișcarea lunii și a soarelui. Luna Nouă este elementul component important în privința măsurării timpului. Romulus a adoptat anul etrusc de 304 zile împărțite în zece luni. Hindușii din zona Indiei au calendarul lor, indienii au calendarul Keli Yugo. La Nepalezi calendarul începe în 20 oct. 879. Bengalezii au calendarul sultanului Alauddin Shah. Chiar și francezii au adoptat acest calendar după Revoluția Franceză. Numa Pompilius a adăugat anului lunile Januarius și Februarius. Calendarul Iulian a fost introdus de Iuliu Caesar în anul 46 î.e.n. Acesta avea 365 zile împărțit în 12 luni, cu un an bisect. Calendarul Gregorian a fost stabilit de Papa Gregorie al XII în febr.1582. Acesta are 365,242503 zile.

Cunoaștem două categorii de zile pe care nu le vom găsi în calendarul actual papal și nici în cel păgân. Timp de 2000 de ani, în lumea occidentală timpul a fost stabilit pe același ciclul de șase zile pe săptămână. Din timpurile cele mai vechi au existat confuzii în calcularea timpului. Fără mișcare, timpul nu poate fi calculat. Calendarul universal din contemporanitate se bazează exclusiv pe rotația  soarelui. Lunile și Săptămâna au fost stabilite complet arbitrar. El se diferențiază total de calendarul lunii-solar, stabilit încă de la crearea lumii. Expresia lună-moonth provine de la mișcarea lunii.

Calendarul biblic se bazează pe mișcarea din natură, de la ani la luni, la zile incluzând săptămânile toate au la bază mișcarea. De aici pornește și confuzia între calendarul modern și cel antic. Calendarul actual are un ciclu săptămânal continuu, pe când Calendarul Creatorului măsoară fiecare lună în funcție de mișcarea lunii. Calendarul modern este un calendar solar care își întemeiază anul pe durata de timp necesară pentru ca pământul să se rotească în jurul soarelui. Ziua are la bază un calcul care se bazează pe timpul care durează pentru pământ o rotație completă: 24 de ore. În calendarul modern, săptămânile și lunile nu se bazează pe nimic din natură. E bine de precizat că  fără mișcare, timpul nu poate fi măsurat: de la ani la luni, de la săptămâni până la zile, toate sunt calculate pe acelaș criteriu al mișcării.

Îmi permit să arunc o privire retrospectivă asupra numeroaselor CALENDARE apărute de-a lungul miilor de ani, precizând scopul lor unic: împărțirea (calcularea) cât mai corectă, mai logică a perioadelor de muncă și odihnă, fie că e vorba de o religie sau alta. În antichitate mișcarea lunii era factorul determinant pentru întocmirea calendarului. Aflăm din Scriptură că luna nouă este perioada între o Lună Nouă și alta.

Metoda de împărțire a timpului se baza pe o împărțire naturală: zile, luni, ani. Înaintașii noștri acordau o mare importanță Începutului de lună. În acea zi de început de lună, munca era interzisă. Acest fapt este subliniat în Biblie. Iată un termen: zilele de tranziție, care se păstrează și azi în Astronomie, dovadă că și împărțirea modernă a timpului își are sursele tot în Biblie. Luna Nouă începe cu un ciclu de patru săptămâni, iar luna nouă este următoarea zilei de tranziție. Luna este o veche  metodă de diviziune a timpului, ceea ce vom observa la Calendarele Julian, cât și la cel Gregorian (calendarul modern).

Conform Observatorului Naval al Statelor Unite ale Americii, o lunație durează 29,5 zile. Așadar, unele luni au 29 de zile, iar altele au 30 de zile. Lunile Noi nu au nici o zi de corespondență în calendarul Gregorian, ale cărui luni calendaristice nu sunt legate de nimic din natură. Calendarul Gregorian solar are diferite zile de lucru: scurte, week-end, zile de săptămână naționale. Calendarul internațional Constant, cunoscut și sub numele Calendarul Internațional Perpetual, Planul Cotswort, Planul Eastman, Calendarul cu luni egale. Acesta a fost gîndit și creat de Moses B Cantworth, prezentat în 1923 drept calendar cu 13 luni a cîte 28 de zile. Se bazează pe Calendarul Pozitivist  publicat în 1849 de filosoful August Contel. Denumirile lunilor Mose, Homer, Aristotel, Arhimede, Caesar…!

Fiecare lună  începe cu Prima zi și se sfârșește sâmbăta. Fiecare an începe cu Dumineca. Calendarul Internațional e stabil. Cotsworth se bazează pe Calendarul solar al reformei prezentat de Mose B. Kotsowert prezentat încă în 1902  care a devenit calendarul adaptat de majoritatea țărilor. Trebuie recunoscut faptul concret al funcției internaționale, a păstrării unei legături, a coordonării timpului pe întregul Glob, între toate țările, popoarele lumii indiferent de credința religioasă a popoarelor respective. Interesele pe plan internațional privind comunicările, calculele comerciale și nu numai acestea sunt unele din avantajele adoptării Calendarului Internaţional.

În preajma Anului Nou Calendaristic doresc tuturor Oamenilor de bine, Pace, Sănătate, Belșug!

––––––––

* Ernst Mach a fost un fizician și filozof austriac, profesor la Universitatea din Viena. După el a fost numit „numărul Mach”. Este considerat precursorul lui Einstein în critica principiilor mecanicii clasice (Wikipedia)

Paul  LEIBOVICI

Rehovat, Israel

31 Decembrie 2018