Ultima carte a lui Artangel, „Jurnalul unui Sfânt pentru Divin”, apărută în 2019, la Editura „Petru Maior”, Reghin, deşi pare a avea un titlu emfatic, şi-l acoperă prin excepţionala originalitate, fiind integral olografă. O apariţie de acest tip, poate cea mai cunoscută, a fost „Belgradul în cinci prieteni” de Nichita Stănescu, care cuprindea pagină-contrapagină, versurile editate tradițional, iar in dreapta cele olografe.

Cartea lui Artangel este un curriculum vitae in acelaşi timp sintetic şi extins, deosebit de emoţionant .” Bunicul cu mai mulţi săteni se duceau prin alte sate să aleagă un preot corespunzător pentru Păpăuţi. L-au ales pe cel din Pava. Primul lucru al preotului a fost să scoată casieria din mâna bunicului. În acel moment bunicul a renunţat la problemele administrative ale bisericii. De atunci decenii întregi (două-trei) nu s-a mai vopsit gardul parohiei.”

Cartea este un poem în proză care distribuie în capitolele sale povestea unei vieţi chinuite, de martiraj, al autorului. Stilul eliptic emoţionează astfel :
„Am simţit căldură în palma dreaptă, deci răspunsul primit a fost . NU”.Un nu categoric şi înverşunat este răspunsul pe care viaţa i-l dă autorului în mai toate secvenţele ei. Totuşi Toth Arpad a reuşit să urmeze două facultăţi, Silvicultură şi Drept şi să scrie câteva cărţi absolut remarcabile. Cartea de acum are dulcea naivitate şi autenticitate a pânzelor lui Douanier Rousseau, zis şi Rousseau Vameşul,atât de iubit de Picasso, Modigliani si Brâncuşi.

Continue reading „Doreanu MIRCEA: „Jurnalul unui Sfânt pentru Divin” de Árpád TÓTH (Artangel)” →