Anotimpurile Danielei Gîfu au legătură cu dragostea, şi abia după aceea cu India. Cu această speranţă m-am şi apropiat de cartea specialistei în informatică din Iaşi. În general, mi-e frică de pixeli, de lumea virtuală, în care, oricât am încerca să fim de vii, suntem mai puţin vii decât în viaţa reală.
Daniela Gîfu vine spre poezie din viaţa reală. Dar nu vine ca un pictor, deşi trece prin culorile tuturor anotimpurilor, ci ca un grafician. Desenează sentimente şi stări cu linii clare. Se desenează pe ea însăşi, îndrăgostita, în alb-negru, pentru a se putea înfăţişa cititorului în culori! De aceea şi este credibilă primăvara, prin a cărei uşă larg deschisă ne invită să intrăm în carte. Nu oricând, ci la ceasul proaspăt al dimineţii, când roua se pune pe cântat, iar dorinţa respiră prudent, ca o „lăcrămioară însingurată”.
Poeta aşteaptă înăuntru în cămaşă de în „îngălbenită de ani, brodată în vers de lume”. Capeţi dintr-odată curaj şi mergi mai departe, răspunzând invitaţiei de a o elibera de „încolţirea gândirii”. Daniela Gîfu vegetalizează abstractul, înverzind clipele şi păşind în celălalt anotimp, vara, unde contemplă, „alintată de fluturi”, aşteptarea. „În jur se prăbuşesc/ promisiuni însângerate”, zicea ea, întrebându-se: „Veni-va timpul/ când ne vom citi vreodată?”.
În aşteptarea acestui timp, dă curs frământărilor ce-i dau târcoale, mărturisindu-se în felul următor: „Cu drepturi de condeier/ brodez metafore/ până când…/ dorinţele îşi pierd culoarea”. „Pe pat se aşterne lumina de cuarţ./ Singurătatea,/ vorbind într-o limbă necunoscută,/ pândeşte stafidită./ Zorii îşi fac loc/ pe o coamă de deal,/ îmbrăcată-n iubire/ în formă de cruce.” Citind aceste versuri, nu poţi să nu te gândeşti la o călărire în zori a lui Eminescu, deşi vorbim de registre poetice diferite. „Sunt un suflet de întâmplări,/ care întârzie să se căiască” spune poeta despre sine, în chiar crucea verii, adică într-o zi de 26 iulie. Toate poeziile sale sunt datate, dar scoase în afara timpului mare, al anilor, ci păstrate în cel mic, al zilelor şi anotimpurilor. Trecerea în toamnă n-o face de una singură, ci însoţită de trei îngeri păzitori: „Îngerul apei/îmi spală inima,/ pentru a privi/ orizonturile dantelei celeste./ Îngerul aerului/ îmi vântură mintea,/ pentru a descifra parola vremii hărăzite./ Îngerul focului/ îmi curăţă sufletul,/ pentru a dărui/ nesupunere necuprinsului celest”.
Îngerii, care pot atât de multe, n-au, totuşi, puterea de a-i apăra pe oameni de bătrâneţe. Dragostea le rămâne, mai cu seamă atunci când îşi iau ca aliat poezia, mereu tânără, în vreme ce ei… „Îmbătrânim încet/ mână în mână,/ ca o rochie de mireasă/ mâncată de molii…” Of, Doamne! Câtă tristeţe în foşnirea de hârtie uscată a acestor cuvinte!
„La început, nu a fost Cuvântul./ La început, a fost Lumina” – aflăm odată cu intrarea în iarnă. „Nu credeam”, spune, în plină iarnă poetică, autoarea, luminată de gândul lui Eminescu, „să învăţ a înţelege libertatea. Nu credeam să învăţ a înţelege tăcerea!” De aceea şi sunt tantrice, anotimpurile din noua sa carte de poezie. De-a lungul lor, Daniela Gîfu învaţă, fără să creadă asta la început, o groază de lucruri despre profunzimea sufletului său, desluşind, pentru a o face mai enigmatică, parcă, dragostea. Pe a cărei scară urcă, suferind, spre sine însăşi şi spre lume.
–––––––
GIFU Daniela (în acte Gîfu, născută la Bârlad, în 10 ianuarie 1973) este doctor în informatică (2016) şi doctor în filosofie (2010). Din 2002 colaborează la diverse publicaţii literare şi reviste online din România şi străinătate (Germania, Franţa, SUA, Canada, Australia), având o bogată activitate publicistică. Înfiinţează şi prezidează Asociaţia culturală ArtVerba, Târgu-Mureş (2008). Numele ei apare în mai multe dicţionare şi enciclopedii, colegii de redacţie din ţară şi străinătate (redactor şef al Revistei Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, redactor la „Certitudinea”, Bucureşti, „Annals of Journalism and Mass Communication & International Journal of Journalism and Communication” (SUA) ş.a.) şi alte asociaţii culturale (Uniunea Sciitorilor Europeni din Republica Moldova; Vatra Românească; Asociaţia Canadiană a Scriitorilor Români ş.a.).
Debut editorial: 33. Jurnal de iniţiere spirituală, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2008.
Debut colectiv: Mărturisire de credinţă literară, vol. II, Ed. Carpathia Press, Bucureşti, 2008.
Alte cărţi publicate sau apariţii în volume colective
(selectiv): Spovedania unei pantere, Ed. Vatra veche, 2017; Zeno Fodor – 80, Ed. NICO, Târgu-Mureş, 2014; A nyugtalanság bűne, Ed. Mentor, Târgu-Mureş, 2014; Păcatul neliniştii, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2012; Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic, Ed. Academiei Române, 2012; Violenţa simbolică în discursul electoral, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2011; Dezvoltare comunitară şi incluziune socială în perspectivă socioeconomică, Mihai Dinu Gheorghiu şi Daniela Gîfu (ed.), Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2011; eu, tu şi El (Oglindiri spirituale), Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2009.
În 2010 obţine o bursă postdoctorală la UAIC, în cadrul Departamentului de cercetare al Facultăţii de Informatică, devenind un an mai târziu şi cadru didactic asociat. Din 2013 este cercetător ştiinţific la UAIC şi cercetător asociat la alte universităţi de prestigiu. Din 2017 o întâlnim şi în colectivul Academiei Române – filiala Iaşi. Contact: e-mail: daniela.gifu33@gmail.com (George ROCA, Rexlibris Media Group, Sydney, Australia)