Dragii mei enoriași!
Cu prilejul sărbătorilor pascale vă adresez Dvs. cele mai sincere felicitări, dorindu-vă aceeași bucurie pe care au avut-o femeile mironosițe, când L-au văzut pe Domnul Înviat și pacea pe care El a dat-o Sfinților Apostoli, venind în mijlocul lor.
Aflându-ne în aceste momente de sfântă prăznuire a Învierii din morți a Mântuitorului, să alegem viața, ci nu moartea. Să alungăm din noi întunericul păcatelor, înviind la o viață pătrunsă de duhul sfințeniei, bunătății, credincioșiei și al dragostei față de semenii noștri.
Fie ca lumina Învierii Domnului să Vă lumineze sufletele, iar biruința Mântuitorului asupra morții să Vă încurajeze în nevoința duhovnicească și în mărturisirea lui Hristos Cel Înviat. Fie ca această zi din an să ne aducă fiecăruia dintre noi puterea jertfei în credință, înțelegere și mărturisire, dragoste frățească și mai ales fie ca această zi să ne deschidă fiecăruia dintre noi ușa cea mică a căii spre mântuire.
Hristos a înviat!
*
Ziua Învierii. Sărbătoarea Învierii Domului Iisus Hristos să aducă în sufletele Dvs. pace, linişte, bucurie, credinţă şi speranţă. În casa Dvs. să fie bucurie, înţelegere şi belşug, iar cei dragi de aproape şi de departe să se întâlnească la masa regăsirii şi a fericirii. Să ne ajute Dumnezeu ca ani mulţi de aici înainte să putem sărbători Sfintele Paşti în biserica şi în casa noastră în aceeaşi atmosferă de bucurie şi de împliniri!
Ar fi trist dacă Sfintele Sărbători ale Paştelui ar trece pe lângă noi ca zile oarecare şi ele să se rezume doar la o masa mai bogată, la o sticlă de băutură, eventual la simpla participare la vreo slujbă din biserică. Ca să fie cu adevărat sărbătorită cea mai mare Sărbătoare a creştinătăţii, ea trebuie să marcheze cu ceva sufletul şi viaţa noastră. Ea trebuie să fie ca un hotar al drumului nostru prin această lume.
Ea trebuie să fie un moment de profundă analiză a sufletului nostru, un moment în care să vrem să ne lepădăm de omul cel vechi din noi, cu toate păcatele şi viciile lui şi să ne îmbrăcăm în omul cel nou, plăcut lui Dumnezeu. Petru aceasta este nevoie să ne spovedim şi să ne împărtăşim, să facem curăţenie deplină în cămările sufletului nostru şi să le pregătim de primirea celui mai scump dintre oaspeţii pe care-i putem primi vreodată. Oaspetele acesta nu este altul decât Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor, Mântuitorul Iisus Hristos.
Dacă El va găsi sufletul nostru pregătit şi primenit, va intra şi va zăbovi aici, dacă nu, se va depărta spre alţi semeni ai noştri, care-l aşteaptă cu mai multă osârdie decât noi. Dacă Hristos nu învie şi în sufletul nostru, degeaba sărbătorim Sărbătoarea Paştelui. Suntem doar nişte spectatori oarecare şi nimic mai mult. Dacă această Sfântă Sărbătoare nu ne transformă cu nimic în oameni mai buni, mai cinstiţi, mai drepţi, mai înţelegători, mai paşnici, mai milostivi, mai credincioşi, mai iubitori de Dumnezeu şi de semeni, suntem străini de duhul Sărbătorii.
Fiecare asemenea prilej este un semn că ne-am apropiat mai mult de limanul final al vieţii noastre, că s-a mai scurtat un pic firul vieţii noastre şi tocmai de aceea trebuie să fim mai atenţi cu privire la pregătirea noastră pentru marea întâlnire cu Hristos la judecata cea de apoi. Chiar credeţi că le-am pregătit pe toate, că am putea fi gata de acel moment? Este o întrebare, pe care ar trebui să ne-o punem cât mai des, fiindcă numai astfel ne putem da seama de starea morală a sufletului nostru.
Dacă Sărbătoarea Învierii vine la data ştiută, anunţată cu mult înainte, momentul întâlnirii cu Împăratul împăraţilor nu-l ştim şi tocmai de aceea trebuie să fim mereu cu geamantanul pregătit pentru Marea Trecere. Dumnezeu să ne ajute, ca să nu vină ceasul şi clipa aceea şi să ne găsească nepregătiţi!
*
Sfaturi părintești. Un mare patriarh și duhovnic sârb, Sfântul Nicolae Velimirovici, scria: ,,La judecata dintre Hristos și Europa, acestea se întâmplă cu adevărat: Hristos spune Europei că este botezată în numele Lui și că trebuie să-I rămână credincioasă Lui și Evangheliei Sale.
La acestea, Europa învinuită răspunde: – Toate credințele sunt la fel. Aceasta ne-au spus-o enciclopediștii francezi. Iar nimeni nu poate fi silit să creadă în vreuna dintr – însele. Europa tolerează religiile ca pe niște superstiții populare din pricina intereselor ei imperialiste, dar ea însăși nu ține de nici o credință. Când își va împlini țelurile politice, atunci se va descotorosi îndată de acele superstiții populare.
La acestea, Hristos întreabă cu tristețe: – Cum puteți voi, oamenii, să trăiți doar după interese politice, adică materiale, cu lăcomie animalică pentru hrana trupească? Eu am vrut să vă fac dumnezei și fii de Dumnezeu, iar voi vă zoriți și vă îngrămădiți ca să vă asemănați cu dobitoacele de povară.
La acestea, Europa răspunde: – Tu ești învechit. În locul Evangheliei Tale, noi am descoperit zoologia și biologia. Acum știm că nu suntem urmașii Tăi și ai Tatălui Tău ceresc, ci ai urangutanilor și gorilelor – ai maimuțelor. Noi acum ne desăvârșim spre a fi dumnezei. Căci nu recunoaștem alți dumnezei afară de noi.
La acestea, Hristos răspunde: – Sunteți mai încăpățânați decât vechii evrei. Eu v-am ridicat din întunericul barbariei la lumina cea cerească, iar voi vreți iarăși în beznă, precum bivolul în noroi. Eu mi-am dat sângele pentru voi. Mi-am arătat dragostea către voi, când toți îngerii au întors la o parte capul, neputând îndura duhoarea voastră de iad. Așadar, când voi erați în întuneric și-n duhoare, numai Eu am fost de partea voastră, pentru a vă lumina și curăți. Nu-mi fiți, dar, acum necredincioși, căci iarăși vă veți întoarce în acel întuneric și într-acea duhoare de nesuferit.
La acestea, Europa glăsuiește disprețuitor: – Pleacă de la noi. Nu te cunoaștem. Noi păstrăm filosofia elină și cultura romană. Vrem libertate. Avem universități. Știința este steaua noastră călăuzitoare. Deviza noastră este: „Libertate, egalitate, fraternitate.” Rațiunea noastră este Dumnezeul dumnezeilor. Tu ești asiatic. Ne lepădăm de Tine. Ești doar o legendă veche a bunicilor noștri.
La acestea, Hristos răspunde cu lacrimi în ochi: – Atunci voi pleca, dar veți vedea. Ați părăsit calea lui Dumnezeu și ați urmat calea satanei. Binecuvântarea și fericirea s-au luat de la voi. În mâna Mea este viața voastră și moartea voastră, căci M-am dat să fiu răstignit pentru voi. Totuși, nu Eu vă voi pedepsi, ci păcatele voastre și lepădarea voastră de Mine, Mântuitorul vostru. Eu am arătat dragostea Tatălui către toți oamenii și am vrut, prin dragoste, pe toți să vă mântuiesc.
La acestea, Europa răspunde: – Care dragoste? Ura bărbătească și sănătoasă împotriva tuturor celor ce nu sunt cu noi, acesta este programul nostru. Dragostea Ta e doar un basm. În locul acestui basm, noi am pus naționalismul, internaționalismul, etatismul, progresismul, evoluționismul, scientismul și culturalizarea. În acestea este mântuirea noastră, iar Tu, pleacă de la noi!
Frații mei, cearta în vremurile noastre s-a sfârșit. Hristos a plecat din Europa precum odinioară din Gadara, la dorința gadarenilor. Dar după ce El s-a îndepărtat, a venit războiul, nenorocirea, groaza, năruirea, nimicirea. S-a întors în Europa barbarismul precreștin avar, hun, longobard, african, de o sută de ori mai cumplit. Hristos și-a luat Crucea și harul Său și s-a îndepărtat. Au rămas întunericul și duhoarea. Iar voi, alegeți acum cu cine vreți să fiți: cu Europa întunecoasă și rău-mirositoare, ori cu Hristos. Amin”
*
Avem o Țară. La acest ceas de Înviere se cuvine să ne amintim de o zguduitoare poezie a lui Radu Gyr cu acest titlu. Iat-o:
,,Avem o țară unde au stăpânit odată
Vitejii daci, bărbați nemuritori
Și unde stau de veacuri laolaltă
Izvoare, văi și munți cu fruntea-n zări.
Avem troițe sfinte, altare și icoane
Și candeli ard cu mii de pâlpâiri.
Avem atâtea lacrimi și prigoane
Că ne e plin pământul de martiri.
Avem la Putna, sfânt și viu cu duhul,
Pe cel ce-a stat Ortodoxiei scut;
Și azi de-l vom chema să-nfrângă Apusul
Va răsturna cinci veacuri de pământ.
Avem pe Brâncoveanu pildă tare,
Că pruncii lui sub sabie-au căzut
Ca să păzească fără de schimbare
Credința dreaptă-n care s-au născut.
Avem Ardealul sfânt, pământul răstignirii,
Cu tunuri sfârtecat de cel viclean;
Avem Ierarhii sfinți, pe Iancu și martirii,
Pe Horea tras pe roată pentru neam.
Azi iarăși te-au suit vrăjmașii tăi pe cruce,
Ardeal cu trei culori împodobit,
Scriind deasupra vina ta cu sânge:
Aceea că Ortodoxia ai iubit.
Avem un rai de sfinți în temniți dați la moarte
Și aruncați în groapă neștiuți;
Dar astăzi, dând pământul la o parte,
Ies moaște sfinte-n zeghe grea de deținuți.
E jertfa lor de veacuri mărturia
Ce strigă din morminte pân’ la noi
Să apărăm cu râvnă Ortodoxia
Și-acest pământ de Sfinți și de Eroi.”
*
File de jurnal – 23 iun. 1982(II). ,,Domnul Virgil Joița de la Centrul de Științe Sociale din Craiova mi-a mai spus:
- La Congresul Istoricilor din 1980, la una din secții referatul de fond l-a ținut Dl. Acad. Emil Condurachi. Acesta făcuse eforturi serioase ca să se poată prezenta, datorită faptului că avusese un infarct cu câteva zile înainte. După ce a terminat el, s-a ridicat o unguroaică și l-a întrebat de ce pedalăm noi atât pe originea noastră traco-dacă, ce argumente avem cu privire la întinderea tracilor până în Câmpia Panoniei? Faptul că amestecăm latinitatea cu continuitatea în Transilvania mai ales este o chestiune puerilă. La acest afront, președintele secției, un academician francez trecut de 70 de ani, i-a dat o replică exemplară: ,,Noi apreciem în mod deosebit zelul cu care reputata cercetătoare studiază problemele istoriografiei, dar regretăm profund lipsa de documentare a domniei-sale. Aș vrea să-i reamintesc dumneaei capitolul…. , paragraful…. din De bello galico a lui Iulius Cezar, în care vorbește despre traci, celți și alte neamuri europene; i-aș aminti, de asemenea, o serie de lucrări din istoriografia franceză, engleză și germană, cât și din cea maghiară. Și bătrânul a început să facă trimiteri la autori și cărți, la capitole și paragrafe. ,,- Aș ruga acum pe colegul Condurachi, a spus francezul, după această succintă introducere, să ne prezinte dumnealui problema pe larg, cu scrupulozitatea și seriozitatea ce-l caracterizează!” A început Domnul Condurachi să vorbească, dar ungurii plecaseră între timp, câte unul, câte unul, cu coada între picioare.
- Directorul adjunct de la Institutul de Istorie a Partidului nu a putut răspunde imediat la o problemă ridicată de unguri privind latinitatea noastră. A cerut răgaz până a doua zi, dar chestiunea a fost răsuflată și a ajuns până la Ceaușescu, care s-a supărat crunt pe acesta;
- Augustin Deac de la Institutul de Istorie a P. C. R. propunea într-o conferință a istoricilor români să se schimbe numele țării în Republica Socialistă Dacia. În timp ce el își argumenta eculubrațiile, auditorii se îngrămădeau la ieșire;
- Prin centralizarea institutelor de istorie, s-a declanșat lupta ,,pentru supremație” între Institutul de Istorie ,,N. Iorga” și Institutul de Istorie a P. C. R. Care va obține supremația, acela își va impune și punctul propriu de vedere;
- Tratatul de Istoria României nu va mai apare. Primul volum apăruse deja ca număr de semnal, iar altele trei erau la tipar. S-a renunțat la ele, urmând să se scoată într-un volum un rezumat al celor zece anunțate. Păcat!
- Nicolae Stoicescu este un tip muncitor, dar egoist și acaparator. Tip de despot, el folosește mult munca studenților săi. A început acum un serial de broșuri sub formă de monografii ale monumentelor istorice din țară, pentru Editura Sport-Turism. Din fiecare carte mai scoate și 1-2 rezumate , pe care le publică pe la alte edituri;
- Partea nouă din centrul reconstruit al Craiovei a mâncat banii pentru sistematizarea orașului pe întreg cincinalul 1980-1985;
- Domnul Ștefan Pascu are la Editura ,,Scrisul Românesc” din Craiova o lucrare mare, intitulată Desăvârșirea statului unitar român, în care pune problema Basarabiei. Cartea i-a fost refuzată de editurile centrale. A adus-o la Craiova, dar speranțele sunt puține. De la Institutul de Științe Sociale din Craiova s-au dat referate pozitive, dar nimeni nu-și asumă responsabilitatea s-o publice!”
*
Cinstea turcului. Un prieten al meu mi-a povestit o situație interesantă, care zugrăvește portretul moral al unor oameni din vremea noastră. Iat-o:
Aveam două hectare de lucernă cosită. Se anunțase că urmează o perioadă ploioasă. Mână de lucru nu găseam în sat ca să adunăm lucerna manual. Nu aveam greblă mecanică. Lucerna trebuia adunată urgent, altfel o pierdeam. Aveam telefonul de la un magazin din Craiova, de unde mai cumpărasem utilaje. Am sunat la director. Mi-a confirmat că au greble mecanice la prețul de 23 milioane. L-am rugat să-mi asigure transportul. A făcut socoteala și mi-a cerut 2 milioane lei pentru transport. Am acceptat, cu condiția să mi-o aducă până seara. A fost de acord. Noaptea pe la ora 23 a venit mașina de la Craiova și mi-a adus utilajul. Șoferul mi-a dat câteva indicații sumare privind asamblarea și utilizarea, mi-a luat banii și dus a fost.
Dimineața am ieșit în zori să-mi admir noul utilaj și să încerc să-l montez. Pe cadrul greblei era o etichetă. Pe lângă alte informații privind firma constructoare, era și un număr de telefon. Îmi trebuia și o freză mecanică și m-am gândit că n-ar fi rău să întreb dacă au așa ceva și cât ar costa. Mi-a răspuns o voce de bărbat. Se cunoștea că nu cunoaște bine limba română. Înainte de a-mi răspunde la întrebările mele, m-a întrebat de unde am numărul lui de telefon. I-am spus. M-a întrebat cât am dat pe greblă și ce culoare are. Am spus. Grebla avea culoarea portocalie. Mi-a spus: ,,- Hopa! Oltean păcălit! Grebla ta costa 18 milioane. Avem trei greble: verde cu 16 milioane, portocaliu cu 18 milioane și roșu cu 23 milioane. Ți-a dat factură?” Nu-mi dăduse. Mi-a spus: ,,- Dă imediat telefon la Craiova și spune că a zis turcul de la Brașov să-ți trimită 5 milioane înapoi, că altfel e de rău!”
Am dat telefon directorului și i-am spus tărășenia. Turcul era patronul firmei, iar magazinul de la Craiova îi era subordonat. Directorul a spus că el i-a dat dispoziție șoferului să-mi aducă o greblă de 23 milioane, dar n-a verificat ce a luat șoferul din magazia magazinului. Va verifica și, dacă este așa cum spun eu, îmi va trimite banii. Timp de o săptămână turcul mi-a dat telefon zilnic, întrebându-mă dacă am reclamat la Craiova și dacă mi-au trimis banii. Când i-am confirmat că totul s-a rezolvat și i-am mulțumit, mi-a spus: ,, – Ai văzut cum se numește firma noastră? În limba turcă înseamnă ,,afacere cinstită”. Apoi dacă-i zice așa, de ce să nu facem afaceri cinstite? În felul acesta ne vei rămâne client și pe viitor!”
Mda! Mă întreb dacă și un român ar fi procedat la fel!
*
Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații, astfel: Doamna Dr. Ionescu Mihaela-Aritina din Curtea de Argeș(AG): 300 lei; Doamna Ciurel Elisabeta din Tr. Severin, fiică a satului Bârda, Domnul Pană Liviu din Tr. Severin, fiu al satului Bârda, Domnul Sain Petre din Topleț(CS), fiu al satului Bârda: câte 200 lei; Domnul Col. Marin Turculeanu din Lugoj, Domnul Dorca Constantin din Tr. Severin, Doamna Pană Gheorghița din Tr. Severin, fiică a satului Bârda, Doamna Ing. Doina Teșilă din Tr. Severin, fiică a satului Malovăț, Domnul Tănase Aurel din München(Germania), fiu al satului Bârda, Domnul Hora Grigore din München(Germania), fiu al satului Bârda, Domnul Tănase Ștefan din Tr. Severin, fiu a satului Bârda, Domnișoara Prof. Univ. Dr. Georgeta Ionașcu din București, fiică a satului Malovăț: câte 100 lei; Doamna Leonte Daniela din Buzău: 70 lei; Domnul Dan Ghiocel din Fremont(SUA): 66 lei; Doamna Frumosu Evelina din Tr. Severin, fiică a satului Bârda, Domnul Ivașcu Constantin Eleodor din Tr. Severin, fiu al satului Bârda, Domnul Bărbulescu Cristian din Balotești(MH): câte 50 lei;
Pentru gardul bisericii de la Bârda un fiu al satului Bârda, care vrea să-și păstreze anonimatul, a mai donat 1.100 lei, cu care am cumpărat fierul pentru încă 6 m de gard. Doamna Șeitan Adela din Bârda a donat pentru gard 50 lei.
Domnul Bazavan Ionuț din Malovăț a achitat 50 lei pentru prima sa contribuție de cult. Domnul Mihăescu Dumitru din Bârda a achitat 50 lei pentru contribuția de cult.
Le mulțumim cordial tuturor. Dumnezeu să le răsplătească!
*
În cursul lunii aprilie am donat pâine credincioșilor participanți la slujbe, astfel: 7 apr. (Bârda): 179 pâini; 14 apr.(Malovăț): 227 pâini; 21 apr.(Bârda): 242 pâini; 25 apr.(Malovăț): 188 pâini; 30 apr.(Malovăț): 322 pâini. Așadar, în luna aprilie au fost donate 1.158 pâini. De asemenea, a fost vândută pâine credincioșilor cu prețul de achiziție de 0,70 lei/buc., astfel: 7 apr.(Bârda): 621 pâini; 14 apr.(Malovăț): 73 pâini; 21 apr.(Bârda): 558 pâini; 30 apr. (Malovăț): 50 pâini. Așadar, în luna aprilie s-au vândut 1.302 pâini.
*
Conform hotărârii Consiliului Parohial, am acordat un ajutor de 2.000 lei Parohiei Valea Plopului din Jud. Prahova, care are 428 de copii abandonați în întreținere.
*
Coșul de Paști. Din îndemnul Prea Sfințitului Episcop Nicodim și anul acesta s-a organizat de către parohiile din județul nostru acțiunea caritabilă intitulată ,,Coșul de Paști”. Drept urmare, împreună cu Consiliul Parohial am stabilit și am realizat o parte din aceste hotărâri, iar altele urmează să le împlinim în următoarele zile, astfel:
- Am acordat ajutoare în bani unor enoriași din parohie în valoare de 000 lei. Numele beneficiarilor au fost menționate în numărul precedent al ,,Scrisorii pastorale”;
- Am acordat un ajutor financiar în valoare de 000 lei Parohiei Valea Plopului din Jud. Prahova, care are 428 copii în îngrijire;
- Am acordat câte 3 pâini tuturor enoriașilor participanți la o parte din slujbe. Astfel, în luna aprilie au fost donate 158 pâini;
- Am donat câte o ciocolată copiilor participanți la slujbă și celor care vin la împărtășit de Paști. S-au donat aprox. 230 ciocolate, numai pentru cei ce s-au împărtășit s-au donat 189 ciocolate;
- Vineri, 3 Mai, am hotărât să facem o vizită la un azilul de bătrâni de la Ilovăț. Am stabilit deja cu directoarea azilului să asigurăm prânzul pentru cei 40 bătrâni. Prânzul va consta din aperitiv, sarmale calde, friptură la grătar cu salată, prăjituri, cozonac, ouă roșii, suc și apă minerală. Totul se ridică la aprox. 800 lei. Domnul Crumpei Vasile din Malovăț s-a oferit să gătească, iar Domnul Gheorghe Ungureanu din Tr. Severin să ne transporte gratuit cu microbuzul bagajele și enoriașii care vor să ne însoțească.
*
Plăți. Parohia noastră a efectuat recent câteva plăți mai mari, astfel: 3.550 lei protoieriei pentru lumânări; 2.000 lei ajutor pentru Parohia Valea Plopului(PH); 1.100 lei piese fier forjat pentru gardul bisericii de la Bârda(cheltuială suportată de un fiu al satului Bârda); 1.035 lei ajutoare de Paști; 800 lei prânzul bătrânilor de la azilul din Ilovăț; 614 lei impozit; 483 lei timbre; 370 lei protoieriei pentru făclii; 330 lei transport cărți; 300 lei protoieriei pentru Fondul Central Misionar; 267 lei poștei pentru colete; 100 lei cartușe pentru imprimantă; 80 lei pentru plicuri; 50 lei pentru internet, cât și altele mai mici.
*
Publicații. În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Baia focului, în ,,Omniscop”, Craiova, 28 mart. 2019, ediție on-line(http://www. omniscop.ro/author/pr-al-stanciulescu-barda); ,,Scrisoare pastorală” – 395, în ,,Logos și Agape”, Timișoara, 22 apr. 2019, ediție on-line(http://www.logossiagape.ro); în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 23 apr. 2019, ediție și on-line(http://www.observatorul.com); Candidatul, în ,,Națiunea”, București, 30 apr. 2019, ediție on-line(http://www.ziarulnatiunea.ro/category/firea-romanilor); Mântuitorul și procesul electoral, în ,,Omniscop”, Craiova, 7 mai 2019, ediție on-line(http://www.omniscop.ro/author/pr-al-stanciulescu-barda);
Lucrările Simpozionului Național ,,Obârșia neamului nostru”, care a avut loc la Craiova la 30 mart. 2019, organizat fiind de Academia Dacoromână, au apărut în volumul intitulat Obârșia Neamului Nostru(Craiova, 2019). Volumul se deschide cu o prefață, după care urmează un articol al preotului Dvs., Preotul-istoric Dumitru Bălașa, militant pentru înfăptuirea Daciei Mari(pp. 4-7). În același volum îi mai este publicat și articolul De la daci la Meșterul Manole. Paralele și coincidențe(pp. 125-130).
*
Excursii – pelerinaj. La o dată încă nestabilită, organizăm o excursie-pelerinaj pe traseul: Bârda – Tr. Severin – Caransebeș – Hațeg – Deva(orașul, cetatea) – Alba – Iulia (orașul, cetatea) – Mânăstirea Oașa – Mânăstirea Râmeț și retur. Prețul e de 60 lei/pers. Durează o zi. S-au înscris deja 12 persoane, ceea ce înseamnă că se va face.
După Paști, la o dată încă nestabilită, vom organiza o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Bârda – Tg. Jiu – Rm. Vâlcea – Mânăstirea Cozia – Mânăstirea Turnu – Valea Oltului – Sibiu(orașul) –Rășinari – Mânăstirea Păltiniș – încă una sau două mânăstiri – Petroșani – Mânăstirea Lainici – Tg. Jiu – Tr. Severin. Costul este de 60 lei/pers.
*
Zâmbete. Să vedem ce spune Domnul Dan Puric că l-a mai învățat maică-sa:
M-a învățat contorsionism: „Mai uită-te și tu de jur împrejurul tău… ”; M-a învățat forța și voința: „O să rămâi la masă până mănânci tot”; M-a învățat meteorologie: „Se pare ca a trecut un uragan prin camera ta!” M-a învățat măsura: „Ți-am zis de un milion de ori să nu mai fii exagerat!” M-a învățat ciclul vieții: „Eu te-am adus pe lumea asta, și tot eu pot să te și scot din ea”; M-a învățat să modific tipurile de comportament: „Nu te mai purta ca taică-tău”; M-a învățat invidia: ,,Există un milion de copii pe lumea asta nu așa norocoși să aibă o mamă așa minunată ca a ta!”; M-a învățat ventrilogia: „Nu-mi răspunde înapoi! Taci din gură și spune: de ce ai făcut asta?”; M-a învățat deontologia: „Dacă încă o dată mai vorbești neîntrebat, îți lipesc dinții de perete!” M-a învățat linia dreaptă: „Îți trag o palmă de te îndrepți imediat!”
*
Spovediri. Împărtășiri. În zilele rânduite și nu numai, s-au spovedit și împărtășit : 2+5+1+68+1+101+175+3 = 356 enoriași. Dintre aceștia, 19+170 =189 au fost copii. Tuturor copiilor li s-a dăruit câte o ciocolată.
*
Înmormântări. În ziua de 18 apr. am oficiat slujba înmormântării pentru Mateescu Mihai(68 ani), iar în ziua de 26 apr. pentru Oproiu Vasile(52 ani), amândoi din Malovăț. Dumnezeu să-i ierte!
*
Anunț. Facem cunoscut celor interesați că duminică, 26 mai, la ora 12, în biserica de la Bârda, va avea loc licitația fânului și fructelor din curtea bisericii de la Bârda, iar duminică, 2 iun., ora 12, în biserica de la Malovăț va avea loc licitația fânului și fructelor din curtea bisericii de la Malovăț.
*
Program. În cursul lunii Mai avem următorul program de slujbe: 4 Mai(Bârda-Malovăț, cu slobozirea Paresimilor pentru morți); 5 Mai(Malovăț); 11 Mai(Malovăț-Bârda); 12 Mai(Bârda); 18 Mai(Malovăț-Bârda); 19 Mai(Malovăț); 21 Mai(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 25 Mai(Malovăț-Bârda); 26 Mai(Bârda). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la școală, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda @gmail.com.
Sf. Paști să aducă sănătate, pace și bucurii în casele și în sufletele Dvs.
—————————–
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda