Mariana GRIGORE: Poesis

Je suis malade!

Pământul acesta este prea rotund pentru o dragoste fără laturi
Îndrăgostirea ta de imaginea cu colțuri
mă reduce la un simplu cerc
în care îmi pierd raza într-o eclipsă de lună
Îndrăgostesc cuvântul de tine,
fug din imaginea care mă proiectează chip
și ajung tot acolo unde mi-am intersectat silabele
cu dragostea de un portret
ce-și desenează îndrăgostirea

În seara asta,
poate chiar în mâinele cu aroma de dorință neinventată,
ne vom asezona cupele de frământare,
cu pielea umedă a limbajului desuet
picurat din ultimul pocal al tăcerii
claustrofobe

Sau,
doar persevererând în incipienta fază a
semnului zodiacal al
pierderii de identități desenate pe asfalt,
ne vom reinventa
exemplare codificate
în asfixierea ultimei declarații de in( dependență)

Până atunci,
,,Je suis malade”!

27 septembrie 2019

 

 

Cu fiecare zi care merge pe trecerea fără pietoni

 

mă descopăr un bazar așezat la colț de stradă
clipele etalate pe tarabă
sunt ca o haină cumpărată în grabă la preț redus
și mă întreb de ce eticheta este încă, nouă

cotrobăi printre toate orele lăsate la întâmplare
în bătaia întrebărilor,
aleg din ultimul maldăr de secunde
ornicul vechi al sufletului
încercând să-i repar răspunsurile
ce-l proiectează într-o umbră de părere

ție ți-am pus de-o parte un sfert de ora
lăsat pradă mirărilor că s-a oprit la fix fără noi
Dar, cine știe?
poate că la întretăierea destinelor
își va potrivi cântatul cucului
în recidiva unui pendul
balansat între alb și albastru

Hai să plecăm!
Ne așteaptă încă o zi la viață deschisă
în bîlciul deșertăciunilor.

01 octombrie 2019

 

 

Daca ai uitat să rămâi

amintește-ți senzația de frig
din colțul străzii
cu felinare sparte de o piatră prea grăbită
sau,
în fuga galopantă printre atâtea senzații,
taie-ți respirația cu
gura de oxigen ce seamănă cu o bulă de evadare

dacă ai uitat gustul pe care îl inventasem pentru clipa de mâine,
amestecă absența mea
cu timpul ce ți se scurge printre
atingeri,
sec si gol
și fă din fragedul moment
scris cu neliniște,
ultima toamna ce ne bea vinul uitării

dacă ai uitat că de azi
încep să număr invers orele neterminate,
poate că o să mă găsești
în neputința
de a-ți aminti
că sunt multe întâmplări
care încă merg
desculțe prin umbre și ezitări

Dacă ai uitat…

04 octombrie 2018

————————–

Mariana GRIGORE

Octombrie 2019

Lasă un răspuns