Mariana GRIGORE: Contraste lirice

Dezordine?!

 

Cu fiecare zi ce trece descopăr că sunt părți componente ale unui întreg…
încerc să aflu configurația acelei definiții
care împreunată cu sensul exact
ar trebui să-mi ciopleasca în carne
geometria fiecarei bucăți de umplutură

Nu e nici măcar teamă când zăresc o umbră care mi se lipește de disconfortul plânsetului pe care îl cunosc
mă echilibrez în decorul ce flutură pustiu,
lacrimile steagulului alb al păcii dintre șabloane

Apoi,
în frenezia unui fleac ce poate că e totul sau nimic
lipesc ziua de ieri cu stângacia intangibilă a negrului care încă mai crede în alb

Mi-au rămas în exteriorul mâinilor răsturnate
ochii strălucind în punctului fix al neînțelegerii
mă întorc cu spatele la pasul dinapoia tălpii
și constat că e din nou ordine în liniile paralele
care îmi cambrează surâsul pe dezordinea umană a lucrurilor lăsate la locul lor.

 

Colimason

 

Mă ridic din goluri de soare
încerc să-mi scap brațele de aerul
prăpăstios
care îmi rănește corsetul învelit în
noaptea incertitudinilor
și mă agăț cu unghiile hazardului
de iureșul amețitor legat de simțuri

Trec prin bolgia desfrâului ce dospește pe îndelete formele pașilor…
șovăi puțin
la jumătatea unei scânduri ruptă dintr-o gaură neagră

mă tem de umbra urmelor
scăpate din invazii de vânt

Îmi ascund talpa
sub zborul nestatornic al așteptării
și tac în conturul cel mai nedeslușit
al liniștii
încerc să arunc în abisul privirii
nașterea primei zile fără nume
ce tulbura imundul nimicului fără lumină

E ciudat
am atâta credință în albul crucilor
încât închinarea la ultimul pâlpâit de lumânare
este ca o reînviere a arderii păsării Phoenix
din cenușa fericirii

Puține ore mă mai despart de ecoul timpului în care voi cânta liberă pe
pe scara viului clipei

—————————–

Mariana GRIGORE

27 Martie 2019

Pictura aparține artistului Alexandru Darida

Lasă un răspuns