Cazul Olandei
La începutul secolului XX Europa trecea printr-o puternică criză. În anul 1914 a început un război, inițial local, între Austro-Ungaria și Serbia. Acest conflict a generat o criză europeană generală, devenind un război mondial în scurt timp.
Au existat totuși și state care și-au păstrat neutralitatea. Spre exemplu Olanda și-a păstrat neutralitatea pe tot parcursul războiului. Păstrarea neutralității a fost o misiune dificilă. Războiul a fost unul violent, zilnic mureau mi de oameni, ororile și brutalitățile sunt descrise de contemporani. Statele combatante au investit sume enorme în armament.
Principalii oameni politici, din spațiul olandez erau conștienți de intențiile anexioniste ale combatanților și se temeau de o posibilă invazie. Din acest motiv au mobilizat armata şi flota. Dar investiția în armament a Olandei era una mult inferioară statelor combatante. De asemenea cetățenii olandezi nu au fost nevoiți să lupte pentru țara lor, nu au traversat zone pline de cadavre și nu și-au văzut prietenii și rudele omorâte în fața lor.
Deși nu a trecut prin crize la fel de puternice, Olanda a fost afectată de război, având de înfruntat provocări, crize şi dezastre. „Peste 400 de mii bărbaţi între 20 şi 40 de ani au fost încorporaţi în forţele armate, luaţi de la familiile lor si de la ocupaţiile din care trăiau. Războiul a îngreunat transporturile de bunuri vitale, în timp ce raţiile de combustibil şi mâncare au crescut şi au devenit înăbuşitoare. Mi de străini, atât civili cât şi soldaţi, au căutat adăpost în Olanda, reprezentând o problemă colosală pentru autorităţi. Guvernul a fost nevoit să introducă noi legi şi un birou administrativ , şi a folosit armata pentru a rezolva problemele.” (Maartje M. Abbenhuis, The Art of Staying Neutral The Netherlands In The First World War 1914-1918, Amsterdam , Amsterdam University Press, 2006. pp.81-82)
Prin păstrarea neutralitatea, Olanda a consolidat senzația de siguranță a populației. Având o importanță economică pentru țările din jur, Olanda a fost protejată de invazii. A refuzat să facă comerț cu armament, limitându-se la un comerț cu produse alimentare. Odată cu trecerea timpului, Olanda a fost afectată de război, destul de puternic. Exporturile au scăzut datorită războiului și au apărut insurecții în coloniile olandeze. Mișcările revoluţionare aveau o intensitate fără precedent în coloniile olandeze. În anul 1918, ca urmare a unei situaţii economice deosebit de dificile și a creşterii costurilor, s-au produs mai multe revolte. Astfel în oraşele olandeze Amsterdam şi Rotterdam şomerii au avut manifestaţii violente.
Și în statele combatante au apărut revolte, unele susținute și de soldați. Spre sfârșitul războiului dezavantajele neutralității erau destul de vizibile: armamentul olandezilor rămăsese unul învechit, puterea sa militară scăzuse, spre deosebire de statele combatante, statele neutre nu se aprovizionează cu armament; economia olandeză a avut de suferit, rechiziția nevelor sale a dus la criza nisipului și a pietrișului din anul 1918 ; ambele alianțe militare aveau ca obiectiv invadarea Olandei, nu au realizat acest lucru din cauza slăbiciunilor armatelor; o victorie alături de Antanta ar fi mărit prestigiul statului și i-ar fi putut aduce unele avantaje economice. Adevărații beneficiari ai neutralității au fost cetățenii.
Bibliografie:
- D.G.O. Ayerst, Europe In The Nineteenth Century, Cambridge University Press,1968.
- Joachim Remak, The First World War 1914-1918, London, John Wiley Sons, 1971.
- Maartje M. Abbenhuis, The Art of Staying Neutral The Netherlands In The First World War 1914-1918, Amsterdam , Amsterdam University Press, 2006.
- Timothi C. Dowling, Personal Perspectives World War I, Vol. I, Santa Barbara, Librăry of Congress, 2006.
- Gerd Hardach, The First World War 1914-1918, California, University of California Press, 1981.
- Mircea N. Popa, Primul Război Mondial 1914-1918, ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică , București, 1979.
- Kees Van Dijk, The Netherlands Indies and the Great War 1914-1918, KITLV Press, 2007.
——————————–
Marian Cosmin PAȚALIU, istoric
7 ianuarie 2020