În vremuri pandemice, ca și în cele de război, apar acei descurcăreți care fac averi incomensurabile. Cu toții știm din romane și filme despre îmbogățiții de război, oameni care pentru a face averea să sporească nu ”au mamă și tată” și nu respectă nicio normă morală sau legală pentru a obține venituri uriașe, în timp ce marea majoritatea se zbate în sărăcie, boli și distrugeri. Și în vremuri de pandemie cei foarte puțini bogați au devenit și mai bogați. Accelerarea excesivă a digitalizării și distanțării sociale are ca scop și crearea unor pârghii pentru ca cei bogați să devină și mai bogați. Restrâgerea libertăților și drepturile omului cu suma de restricții imposibile, nu are ca scop doar limitarea pandemiei Covid 19, ci și crearea cadrului propice de afaceri în noul context online. Se crează pârghii legale ca bogații să fie mai bogați, ia protestele celor săraci sunt interzise datorită restricțiilor sanitare. De lipsa de reacție a celor săraci, care au libertățile interzise ca și mitingurile de protest, profită cei foarte bogați, care au instrumente prin instituțiile globale, internaționale și transnaționale de a controla situația și geopolitica în interesul afacerilor lor. Sigur digitalizarea este mersul firesc, nu asta este problema, ci grăbirea acestui mod de inter-relaționare care crează clivaje într-o societate încă nepregătită la noile metode online, lucru care face să profite mariile corporații, care au intrumentele de a prospera în dauna cetățenilor, care nici măcar nu mai au dreptul să organizeze o manifestare publică de protest. Digitalizarea trebuie să fie organică. Vor fi numeroase victimele digitalizării accelerate, fapt ce va duce la o crește uriașă a șomajului și la o înstrăinare cu efecte psiho-sociale grave. Digitalizarea trebuia să fie organică, treptată, pentru ca cetățenii și firmele mici să se poată acomoda și să se creeze slujbe alternative, iar clasa lucrătoare să identifice metode de diminuare a înstrăinării prin distanțare socială, care împiedică coagularea reacției sindicale la agresiunea și lăcomia celor foarte bogați.
Dacă pentru marea majoritate pandemia a generat probleme financiare nu același lucru se poate spune despre multimiliardarii lumii, inclusiv pentru Bill Gates, fondatorul Microsoft. Bill Gates s-a implicat puternic în lupta împotriva pandemiei de coronavirus încă de la începutul acesteia. În luna mai acesta declara că Fundația Gates, cea mai mare fundație privată la nivel mondial, va dona nu mai puțin de 300 de milioane de dolari pentru tratamente, detecție și obținerea unui vaccin împotriva COVID-19. El va produce vaccinul, după metoda virus și anti-virus din lumea digitală a calculatoarelor. Cu toate aceste donații însă, averea sa a crescut, în timpul pandemiei și chiar dacă nu la fel de spectaculos ca în cazul altor multimiliardari, a fost totuși un plus consistent. Astfel, conform datelor Bloomberg, averea lui Bill Gates a crescut de la începutul anului cu 8,39 miliarde de dolari ajungând la 121 de miliarde de dolari. Deși pare o sumă enormă, aceasta pare „mărunțiș” în fața sumei de 80 de miliarde de dolari câștigate de Jeff Bezos, fondatorul Amazon, sau a celor peste 62 de miliarde de dolari câștigați de patronul Tesla, Elon Musk. Cei foarte bogați au devenit și mai putrezi de bogați, asta în timp ce șomajul, înstrăinarea și scăderea producției face ravagii pe mapamond. Contracția în UE este de circa 12 la sută, iar rata sinuciderilor a crescut în urma distanțării sociale și restricțiilor impuse de pandemie, care iată i-a afectat pe cei mulți și săraci, nu pe cei mai mari bogați ai lumii. De aceea, în acest context dramatic, se impune luarea unor măsuri gradale privind digitalizarea, cu măsuri de protecție față de controlul impus de comerțul și politica online. Lucru de acasă a făcut ca angajații să nu mai aibă un program de opt ore de lucru, ci să fie la dispoziția corporaților non-stop inclusiv și în weekend, în timp ce au scăzut pentru patroni cheltuielile cu întreținerea birourilor. Este numai un mic exemplu al distorsiunii digitalizării fără reguli, de care profită cei bogați și puternici. Politicienilor le convine un cadru de restricții pentru că poporul docil nu mai are dreptul legal și sindical de a protesta, iar mass-media este controlată de cei câțiva foarte bogați prin publicitate. Se creează o neo-iobăgie contemporană digitală, despre care a scris profestic C. Dobrogeanu-Gherea la începutul secolului trecut. În noua eră digitală și pandemică puținii bogați vor deveni și mai putrezi de bogați, iar marea masă a săracilor și mai săraci. O echilibrare drepturi/venituri/profituri este absolut necesară în noua epocă digitală, astfel ne vom întoarce la un neo-sclavagism după modelul Romei antice. Democrația este în impas datorită lăcomiei celor câțiva foarte bogați, care se folosesc de restricții și lipsa drepturilor și libertăților, ca instrumente personale, pentru a-și spori averea și puterea, cu complicitatea unor politicieni puși și promovați de cei interesați de accelerarea digitalizării fără contra-măsuri liberale, economice și psiho-sociale.
—————————–
Ionuț ȚENE