Ioana CONDURARU: Măiastra

Măiastra

O măiastră astă seara,
Mi-a cântat povestea ei
Pe acorduri de vioară
Îmbrăcată-nflori de tei,

Susura în vorba lină,
Blând izvorul călător
Iar cu șoapta sa divină,
Balsam inimii cu dor.

Ascultam visând tot versul
Ce-l rostea in rugăciune,
Ma trezeam cu Eminescu
Revenind dintr-o minune.

Dar Măiastra cu iubire,
Lăsa muza să mai pună,
Peste-a timpului trăire,
Cu petala dulce, fină.

M-a-mbătat cu darul sfânt
Scris cu pana argintie,
Nu era chemări de vânt,
Era dulce simfonie.

Îmi răsună încă-n suflet,
Glasul de Măiastră blândă
Ajungând ca un descântec,
Într-o inimă flamandă.

———————————-

Ioana CONDURARU

15 martie 2019

Pictură-Lucy Campbell

 

La mulți ani, poetei Ioana CONDURARU !

Revista Logos&Agape

 

Lasă un răspuns