Cu ale mele gânduri
La orizont se-arată același răsărit
Ce-mi bate în fereastră, cu razele de-argint,
Dar eu privesc departe spre zările de jad,
Dorindu-te pe tine, mai mult ca altădat’.
Licoarea fericirii, s-a scurs printe nămeți,
Iar pașii-mi rătăcesc pe sub tăcute bolți
Și din amintirea firavă și divină,
A mai rămas doar clipa când mă țineai de mână.
Furată fericire! Mai poți un dar să-mi faci
Acum când trandafirii, dorm singuri pe poteci?
Iluzii. Doar iluzii în iarna ce se-alină,
Cu falduri de mătase din bolta cristalină.
Cu ale mele gânduri răzbat către apus,
Nemaivoind cuvântul care încă s-a spus
Lăsând eternitatea, pe geană să se pună,
Cu lacrima uitării în noaptea ce se îngână.
–––––––––––-
Ioana CONDURARU
12 ianuarie 2019
Imagine: sursa internet