„Je est un autre”!
„Eu este un altul”! Poetul propune o redefinire a eului, perceput ca eu impersonal, mitic, poetic. Într-o scrisoare, el spune: „Vreau să fiu poet, (dar) spun că el trebuie să fie vizionar (voyant). Poetul devine vizionar „par un long, immense et raisonne dereglement de tout les sens”.
Rimbaud instituie o nouă paradigmă, în care relevant este nu cât, ci CUM și PENTRU CE scrie poetul! El sugerează o nouă ars poetica, o altă poiesis, care să revoluționeze creația poetică! Rimbaud nu vrea doar ca iubirea să fie „reinventata”, ci toate să fie „reinventate”, ca și când prin poezie se săvârșește o nouă creație a lumii!
Spre ilustrare, să citim câteva file din „carnetul meu de damnat”, să exploram „iluminări’-le sale: „Într-o seară, mi-am așezat Frumusețea pe genunchi. Și mi s-a părut amară. Și am dat-o în lături! Am fugit… Reușii a face să piară din cugetul meu orice speranță omenească. Asupra oricărei bucurii am făcut saltul surd al fiarei feroce! Viața e farsa menită a fi dusă de toți! Voi dezvălui toate misterele: religioase sau naturale, moarte, naștere, viitor, trecut, cosmogonie, neant.. „.
Atât pentru azi, dar vom continua.
Poate ne TREZIM și începem să VEDEM!
——————————-
Ioan POPOIU
31 iulie, 2018