Bucuria este ca o admirabilă sacră lucire,
ce pogoară pe cetatea Prieteniei fluturând,
înveşmântând cerul fiinţei şi întreaga ei fire,
peste trupul existenţei elixirul ei scuturând,
peste necuprinderile vieţii întrupate-n iubire,
peste răsăriturile creaţiei, sufletul bucurând.
George şi-a primenit curgerea peste timp şi peste spaţiu din albia
Iordanului, numele Râului sfânt al Cetăţii trace Palestina,
Edenul în care S-a botezat Domnul nostru Iisus Hristos, străbătând astfel prin răscruci de vremuri şi peste vremuri binecuvântate, cununi de creaţie în care a logodit
Oradea – Cetatea naşterii lui, a întâiului gând şi-a primului cuvânt,
Răsfrântă peste Arcul de Triumf în unduirile de har ale Sydneiului, pentru a răspândi frumosul în artă şi faima numelui marelui Mucenic
Gheorghe, temei pentru a-şi clădi în diasporă destinul demn de un mare Român, un alt fel de leitmotiv al râvnitului
Emaos.
România este parte din sufletul lui mare în care se cuprinde Patria şi Cerul, la fel cum Roca milenară străjuieşte veşnicia în Munţii noştri Carpaţi, asemeni Omeniei ce înveşmântează în porfiră de aur demnitatea dacoromânului, Cugetând peste vise şi împliniri, peste căutări şi rostuiri, peste pământ şi mări, Azurul ca o cupolă ce îngemănează credinţa întru fraţi, pecetluind spiritul Culturii în cele patru zări.
Bucuria se ţese din firul ce ne poartă,
prin legendele rostite venite din străbuni,
aprinsă din luceafăr, pecetluită-n soartă,
s-aşterne peste slovă în stihuri de cununi,
părtaşă sărbătorii, ca dorul de consoartă,
într-un potir de aur de încerci să o aduni.
Întru mulţi ani binecuvântaţi în lumină şi har!
Cu aleasă preţuire şi prietenie George şi Maria Nuşa-Nicoleta C.N.!
Brusturi, 14 iulie 2020