George ANCA: cine citind

cine citind

 

cine citind nu înţelege textul nici cât autorul mii de scuze

o antisemnificare e binevenită întru dragostea trecerii

liniştite a panicii din toate părţile vom mai avea viaţă

nedorită şi-n contexte ale aceluiaşi deznădăjduit uman

 

1

părinţii-n risipire copiii laolaltă un iog tradus în sârbă

sunteţi rusoaică sunt româncă get beget iubind în Cernăuţi

cum te-o fi dus sterilizarea bărbaţilor cu gândul la Hitler

am stat de vorbă despre dhvani pompieri biroul senatului

 

nota mergea mai departe pircoteam cum poţi să spui aşa ceva despre tata

s-a dus să bea ceva cu tataia e aici domnul domnul doarme

atunci se poate înregistra ei cum poţi spune şi asta am uitat

unde rămăsesem mă gândeam la feminitate şi maioneză

 

dreptatea oboselii fastul pe uitarea şantajului şi diferenţei

pe unde-oi scoate vreodată cămaşa când altfel de vânt

în temperamentul plopilor nu se va mai auzi

avem idee de mai rău şi luând-o înapoi povestiri biologice

 

mi-ai închis uşa parcă spunând la revedere îţi începi sărbătoare

ne vei povesti ordinea copiilor dezordinea distracţiilor

comunică şi câţiva părinţi în pofida excesivităţii

embargo pe băutură ne-om lăsa întâmplării

 

niciun amuzament niciodată fără nevoie de explicaţii

măcar mă prefăceam în cutare cum

nu ne vom mai uita după întâmplare ori din Bosfor

întorcându-te bătrâneşte te-ai aduce în copilărie crinului

 

sar vocile deja pe observat şi mai ales cu sentiment

vârstă şi fete băieţi toleraţi uşa închisă încotrova

jocul de cameră dublează în spirit aleea nicio căinare

la o adică nu e casă de bani nici cheia pierdută cu tăiere

 

e singuratic fraţii la fel aşa şi fata dumneatale

de zici a nu fi bine să când ea a nu te fi vizitând

îi place acasă vrea s-o şi schimbe altele-s snoabe

m-am dus şi la stupi ce face bine alte discuţii

 

2

dacă las din viaţa mea gesturile neînsemnate în rând

mărturisirea o dărâm neantului fără of or sistemă

mă bate gândul morţilor ce s-ar întoarce în mine

a nu-mi mai afla intimităţi dublu părăsite

 

când pornesc în vreo amintire sunt de-al lor

şi pot să-i întreb de nu-i supără o persoană

dintre ei care-aş fi eu de se vrea cineva umbra de-oi fi

în cuvinte nedescriptive obişnuiam dizarmonii obiective

 

ceea ce impresionează prost e o etichetă post-mortem

mai ales atunci strigoii şi încă se plimbă după un orar

ce Vetala alatăieri şi încă n-au încăput în muzeu

din raţiuni de timp eclipsată composiţia  omonimă

 

altfel zis inspiraţia în loc sunete crezi tibetane

onorat fiind la gând mitomanie denivelată

opţiunea tăcerii alte câteva scurse a raport

singura haină nedezbrăcată mi-amintesc năduşeala

 

nu numai liber de teme nici teme libere niciun canon

nu-mi visez se petrecea un proces de intenţie mutat

între generaţii personalizate cu ajutorul inconştientului

acum treisprezece ani nu căutasem şoricelul

 

notam conversaţia şi tot fără haz se uita

nestându-mi în caracter niciun fel de comerţ

de unde şi incompatibilitatea cu toată curgerea

soru-mea cum aş ruga-o să citească şi printre ce

 

3

copiii vor să se distreze părinţii dau în primire de-o parte

nici nu se amestecă nici nu-şi aduc aminte întocmai

cum nu mai ştiu ei jocuri de societate jucate de ceilalţi

întreabă cocoanele de tine vii mai târziu şi răspuns

 

între acestea îmi vine în minte copilul lui Tagore mai

masonic încât îl scrisese în limbă străină a

scenariu propagandistic doctrină contra doctrină

zilele trecute am auzit caseta cu Sisir eliberându-i-se

 

nu te mai cuprinde un sentiment pe nume starea vânată

nesiguranţa formală ai schimbat-o pe renunţarea în chinuri

curgerea societăţilor abia surâs întârziind sinucideri

sună de pe vremuri şi asta mulţime de ani umflă venele

 

măcelarii vorbesc latineşte se zgârie femei pe un pumn de păstăi

numai cei cu iluzii n-ar urî de zece ani Bucureştii

anecdotele ce ni se întâmplă suntem noi  în permisiune v-a

plăcut frunză verde şi-un dudău cine şade la bulău explicaţii

 

recursul la călătoria externă la arest la vedere la autocitare

repovestirea momentelor şi curajoase şi paradoxale

băutul ceva pe căldură şi seara ness-ul rece şi ce

fel de public atunci ca la Lausanne cum ştiusei

 

avem expusă deosebirea dinspre Moldova zadarnică vorba

nordul extins transilvan notaţie admirativă de-a nu ne înţelege

cine pierdut cine pierzându-se prin empatie nevolnică

destinul altceva decât soarta şi apoi citase doar soarta

 

4

la doină era palid îi era palidă şi barba invitatorului

a invitatului albise strategic cu alibiul legitimaţiei

cum demult o pornise încoace de nu te mai poţi cunoaşte

de ultimul rând mă deosebesc uitându-mă la primul

 

pe vremuri muzicale dicteuri speriindu-mă apoi bucurie

o dată de două ori în familie drum de întoarcere

mâine-poimâine împinsă duioşie pe urme şi-aici

îşi va călca stilizându-se întru felul de a fi fost

 

simple mâncătoriile biserici cariere scleroze benigne

tensiunea lăsată ultimei şanse de-acum senecte dicteuri

modeleze-se-n albii nepregătitoare ceatul poetic

metaforiza ori livresc şi încă mi-l aduc pomenire

 

nu e de vină duminica mari mutilaţi douăzeci şi patru şi şapte

sau invers nicio zi nicio oră cu adevărat luate în seamă

brodeam tonuri reţineam bănuieli de inspiraţie naltă

doamne fereşte să mă mai caut  pe dinţi dăruindu-mă

 

rândul încheiat năşiei pat ridicat de ultima vertebră

nu pot să scriu recurge la memoria pentru oricine

cele mai bune milarepisme a se da vieţii româneşti

ce-are Ionuţ se căinase Nana s-a întins pe o scândură

 

ce-a pleznit cu poezia frumoasă în gluma pacientă

bârfisem pe Lucian Tudor Domniţa şi restul

din partea noastră Vera Aurora Gabriela epoci

învrednicindu-se de sine în umbra Veturiei

 

vizită după fenilbutazon străinez sfătuitoarea

lipsă cu întârziere venise taxi-ul aţi plecat

de mai discutam consolări de împotrivire istoriei

cu toatele compensate până la nesperanţa sintezei

 

copii prea cuminţi şi mai şi la filmul american

celor de-afară bonsoir mes amis cu traducere şi efect

deodată nu mai sunt puţini invitaţi şi unii vor întinde-o

cât mi-am dorit să-l aud măcar certându-se hai mă dă-te la o parte

 

impresii de gazdă reduse oaspete ce deschidere

specific părintesc dublură puştimii claste

alura adultă şi a învăţării de românească până mai au

încă la concurenţă amicală generaţiile în casa re

 

traşi bătrâni speranţa tot de growing la televizor

văzusem stress pe nu au ce mânca obârşia întâi

călătorii cară căutarea a ceea ce fusese al lor

la una mişcătoare i-a sărit vertebra şi tot aia i-o-ndreaptă

 

se spun nimicuri spre binele nimicului suveran

mulţumescumimu-ţi doamne fără de nimic încoace

în furtuna de aseară la Ploieşti pe stadion morţi

pe drumul găzarului un dandi cu nasturele

 

cusut afară de rând priveai modelul pe inspirare

femeie masivă la întoarcere iar te uitai

când i-a zvâcnit cotul şi ţi-a buşit umărul

de-ai fost să cazi şi te-ai dus n-ai zis nimica

 

5

asta ţi-aş fi povestit-o când a venit taxi-ul nu-i nimic

de regretat într-o povestire în plus sau în minus

barbari ne învrednicim în colecţii de epos înţeles

caldului sangvin osemintelor din malul undelor

 

o mal de unde cum nu ne întoarcem refrenelor

ce cântece purtară totdeauna cursuri reci şi rele

mai blestemate lacuri întinse în vecinătăţi de ciumă

întinsă punct cu punct perfecţiune shizofrenică

 

şi-n văguni s-ar şti cum tot ar fi trecut o rată

găsisem la pahar că intimaseţi mai apoi cum

toţi i-au cunoscut pe toţi m-am întors totuşi

nu e a ta împărăţia nu al tău eşti totuşi spune

 

păcat de vertebră să se transforme-n lamentaţii

de îngropăciune din vechi şi din stele veninde

zău se întâmplă rigorile să se transfigureze căzând

ridicând căderi de o greutate sfărâmătoare şi totuşi

 

mi-e lene după apă cu ornament de vodcă am luminat răcoarea

aştept vederea ritmul pocirii ca un scris izvor de repede

o vagă stimulare acordeoane bat cu voci folk versare

o fi fost bine altădată ceea ce şi-n timpul nostru trece

 

la ce ne-am crede vii la ce ne-am crede morţi la ce ne-am crede

să vezi cum am luat-o anapoda şi ai fi fost o glorie

în rece dodie de dodeială singuratică placebo pozitiv

nepregătitei fraze inanalizabile de haos cu un adjectiv

 

iniţial inaraldizabil araldizare nepetrecută trecută saptă

mi-aparţine nu vorba oarecarea stagnare-n verosimil

unde eram toţi ceilalţi se vădiseră cu strigoii recuperaţi

principiu militar subpământean că mare-i dumnezeu

 

nimic şi tot din mântuire slavă disvieţizând prin quante

ce vă scandalizează atâta magdalena n-am înţeles aluzia

out of fashion doll de vă supărase ce văd puştii filmul

decepţie rostul distracţiei de sine stătătoarelor temperamente

 

postumă umblătoare printre alambicate materialităţi

de o substanţă însingurătoare narcişii din benzină

de-am înţeles teroarea şi replica asemeni din practica lui Iisus

îmi dau şi cu părerea şi cu cotul doar se duse ziua

 

6

prin coruri disperarea sărbătoresc-adultă vindece-se

efectul de cunoaştere oprită şi recunoaşteri globulare

pe dilatări de corpuri împrumutate lunecării

în lentă rotunjire de ţeastă încăpăţânându-şi mâinea

 

din cronica de chefuri abia fără începutul salvează-l

răcoarea de-ar sfâşia suavitatea înserării tot calde

fluieră cheflii neînvinşi muzica interbelic piratizată

noi ne dăm drumul din vitalitate şi domestic impuls

 

supărarea neinvitării personale evită minimă psihoză

în loc de normalitatea teoretizată post-intelectual

ăştia ca sfinţii de mici compensaţia te cutremură

de-ar lua-o razna unul câte unul mai curând altora

 

cu epic rime şi mitologie un poem înfrăţeam

antroporfismului din afara programului ultim

învăţare de continuitate un telefon actorului nume

de copile cu fraţi de ne interesează o socrire

 

altfel forţându-ne înţelegerea sindrofiilor nedureros

cu prinderea cuprinderilor de aprinderi sfioase

fără de voie şi program poate altceva literă de literă

cum înghesui colţurile din toate surprizele pământene

 

mai adiate jocuri neetalându-ne nici pe tăcerea mică

până la urmă un băiat şi sora altuia întârzie în ospeţie

cât se întinde gestul discreţiilor comasate vivat

acelaşi musical box devreme peregrinaseră spre papagal

 

de spaimă nu mai zicea nici pâs bună ziua noapte blue

cine ce mai joacă întrebările iananalizabile tandru

tu ce faci sfială plină de speranţă şi urare

mişcare de prudenţă un părinte alt părinte birthday

 

ca şi cum nu s-ar mai simţi fără celebrare

asta se întâmplă din tinereţe în amurg bătrână

amintire consolând pretimpurii părăsiri de lirism

grădini parterele adulmece deasupra zvânturaţi-vă

 

niciun îndemn şi scrisul la fel nedirecţionat

teama de rugăciuni şi toată influenţa răul

perfecţiunea ignorării-alături violenţa în de ea

o pantomimă nimeni masificată neam de bine

 

7

te-ai fi lăudat cu un poem mâine-poimâine stăruisei

în deruta văduvindelor muze alegerii de-au lăsat

crescendo zare restul te priveşte plictisul şi refuzul

un fel de zi tema dizgraţiei până la atentat la chef

 

ambiguă dilema de deunăzi împărtăşită inconsciu

cele bune nu s-ar gusta fără cele rele te-a ajutat Africa

neoprirea viaţa independenţei în entităţi nemediocre

cu platitudinea la rang pe formalisme denunţate

 

de-aţi specula ocolul din poetici şi cavernă salvatoare

cum împotmolita-mi alankara sculptată-n coşmar

note de sine-n India şi mai şi în vara hibernării

cobite din Australia-n tropic din tropic în cui

 

tablourile le erau fixate în câte trei cuie pictori Iaşi

acum la Paris la Weimar cunoscusei pe Fritz

de care n-aveam loc la National School of Drama

am zis Delhi că se reunea şi-n departament Brecht

 

cazuistica de voiaj e din atmosfera cronicei întoarceri

palmele roşii gesticulează ficatul printre malarie

destulă invitaţie şi anul viitor deget înţepat

pacienţă oferită de necât cu tot dinadinsul în

 

cunoştinţă de ridicol măcar grafomania

de balans ce nu mi-l contrazic mâine schimb

săptămâna neagră pe o zmuceală ironic departe

biografia se depersonalizează amarnic neiertător

 

văd bună-voia anilor copii în preumblarea antigloriei

lună cu trecut şi o zi s-a învins regiei de exteriorizare

a scrisului copilăresc socializare insensibilă pierdere

favorabilă creştere netulburată deschidere de uşă

 

ele merg cu mine le e frică să meargă singure

i-aş le-aş conduce încheierea neînceperii hai Nana

că ele vor să vie caută sacoşa cu vezi Nana

nu e asta vreo ambiţie nu te supăra frate ia vezi

 

cine citind nu înţelege textul nici cât autorul mii de scuze

o antisemnificare e binevenită întru dragostea trecerii

liniştite a panicii din toate părţile vom mai avea viaţă

nedorită şi-n contexte ale aceluiaşi deznădăjduit uman

 

ce-şi va permite dragi aniversări mai canonizate

ne-am dus mască ne-am întors faţă din decădere

săritura în lungime după încheierea antiprogramului

n-am mai încăput locul cine şi unde-ar mai încăpea

                                                                       16.6.’85

Lasă un răspuns