Dacă prin termenul cultură cuprindem întreaga complexitate a valorilor materiale și spirituale, atunci prin expresia incultură deslușim același proces vital în existența umană, însă cu foarte multe accente negative care, la rândul lor, distrug comunicarea calitativă dintre tot ceea ce este uman într-o comunitate socială. Într-un asemenea proces vital, cu prezența fenomenului de incultură, se disting aspectele de neștiință, ignoranță umană, mai bine zis, lipsa de instruire și de cultură elementară a omului. Astfel, prin lipsa unei culturi elementare este afectat destul de grav omul în dezvoltare și nu numai, dar, în același timp, sunt afectate nespus de mult și relațiile dintre concetățeni, nemijlocit, comunicarea ce le aparține. Dacă să ne referim la aspectul comunicării, atunci acest lucru este esențial pentru cultura și existența civilizată a omului. Iar dacă comunicarea politicoasă și corectă lipsește în procesul de conviețuire al cetățenilor, atunci nici nu poate fi vorba de o existență civilizată între ei, deoarece aceasta se răsfrânge negativ asupra modului de comportare, asupra conștiinței și demnității omului într-un mediu social. Deci, print-un proces de cultură adevărată omul își formează o personalitate umană decentă, iar printr-un conținut necivilizat al existenței omul devine o victimă în fața tuturor transformărilor progresive. Un caz aparte în acest sens este societatea basarabeană care nu evoluează în sens pozitiv, dar se dărâmă continuu în sens regresiv. Astfel, fiind într-o decădere absolută, putem determina că un asemenea mediu social nu susține politica fundamentată pe valori autentice culturale/ civilizate, însă, cu atât mai mult, într-un asemenea mediu social lipsește în totalitate strategia de promovare a culturii în instruirea omului. În contextul dat sunt nespus de binevenite cuvintele lui Immanuel Kant (renumit filosof german), care spunea: „Un popor fără cultură este un popor ușor de manipulat”. Ținând cont de aceste cuvinte semnificative, concretizăm că prin inexistența unei culturi autentice o societate/ un popor nu va avea niciodată verticalitate umană onorabilă.
Așadar, ce se întâmplă cu societatea basarabeană la capitolul cultură? S-ar părea că există un motiv destul de serios și neglijabil în acest domeniu social, deoarece dezvoltarea civilizată stopează de la o zi la alta. Pare a fi așa, dar să vedem argumentele. Dacă lumea civilizată luptă mereu pentru o cultură cât mai definită, atunci societatea moldovenească, după cum se vede în realitate, tinde doar spre degradare socială indefinită unde concetățeanul se pierde umil și sigur prin procesele mizeriei. Cu neputință, la baza acestor procese sociale există lașitatea, minciuna, nedreptatea, ipocrizia oamenilor de conducere, oamenilor cu putere în stat, oamenilor cu influență socială care produc doar erori în educația societății. Cultura acestor oameni ce activează în structurile de vârf ale statului, fiind insuficientă și deseori nesatisfăcătoare (așa cum se spune în popor: lipsesc cei șapte ani de educație de acasă), nu reprezintă necesitățile și interesele societății, iar prin faptele și comportamentul lor se disting acțiuni nespus de rele ce dezamăgesc poporul, în cele din urmă, acesta degradând moral prin sărăcia și incultura instaurată. Fără cinste și corectitudine, oamenii puterii din stat, funcționarii publici întreprind acțiuni de rea-credință ce nu sunt compatibile cu îndatoririle morale și sociale, iar prin acțiunile realizate (abateri de la moralitate, de la cinste, de la datorie) ce denotă doar incultură se promovează răul, ferocitatea, neomenia, etc., aspecte ce motivează profund și dăunător omul societății și, nu în ultimul rând, întreaga societate. Neavând la baza culturii personale nici minimum de cunoștințe despre etică, comunicarea socială, etc., o mare parte dintre oamenii puterii nici nu tind către o conduită perfectă, dar sunt satisfăcuți doar de funcția pe care o ocupă în stat și, respectiv, de starea materială pe care o dețin, aceasta fiind acumulată pe căi necinstite. Astfel, societatea se coagulează în limitele inculturii, iar concetățenii pentru a exista și supraviețui acumulează exemple cât mai neprielnice de la oamenii cu putere în stat, ulterior, aplicându-le în viața de zi cu zi. Deci, fenomenul de comunicare socială, ca parte componentă a culturii, se regăsește între însușiri negative ce dezvoltă ignoranța, ca parte componentă a inculturii. Respectiv, prin ignoranță sunt întreprinse cele mai dezgustătoare acțiuni umane.
Societatea moldovenească între cultura insuficientă, cultura superficială și lipsa de educație elementară, cu atât mai mult a clasei dominante, aspecte care, la rândul lor, reprezintă dezvoltarea umană a unui popor. Concomitent, respectivele efecte au format în timp o țară cu o democrație fragilă, poate extrem de fragilă; cu un sistem judiciar imperfect și nespus de politizat; cu un cadru legislativ sofisticat și plin de neclarități; cu un aparat administrativ de stat extrem de coruptibil; o clasă politică și de guvernare destul de bogată material în raport cu populația țării, etc. Astfel, nivelul de civilizație al societății se limitează doar la baza materială pe care o deține clasa dominantă, aceasta reprezentând și mediocritatea societății, tot ea fiind capabilă timp de aproape trei decenii să distrugă în totalitate o țară și să aducă un întreg popor în pragul unei sărăcii și degradări morale/ sociale fără precedent. Pentru a defini conceptul cum de s-a ajuns la un asemenea nivel inferior de dezvoltare umană și degradare socială, atunci în prim plan vom accentua fenomenul lăcomiei, a corupției, a nepotismului, aspecte ce exprimă incultură/ primitivism. Corupția la nivel de stat a atins limite inacceptabile, devenit un fenomen absolut legal în cadrul țării, respectiv, Transparency Internațional menționează: „E vorba de corupție la nivel înalt, care a condus la capturarea statului”(http://www.jurnal.md/ro/politic/2018/2/21/transparency-international-rm-pe-locul-122-din-180-de-tari-in-topul-mondial-privind-indicele-de-perceptie-a-coruptiei-e-vorba-de-coruptie-la-nivel-inalt-care-a-condus-la-capturarea-statului/). Un tablou extrem de vizibil în plan internațional, Moldova fiind plasată la nivel mondial la capitolul corupție pe locul 116 din 138 state participante în clasament, potrivit Raportului Global al Competivității pentru anul 2016-2017, publicat de World Economic Forum(https://www.ziarulnational.md/doc-r-moldova-s-a-prabusit-in-topul-global-al-competitivitatii-la-capitolul-coruptie-suntem-pe-locul-116-din-138/). Acest lucru demonstrează faptul că interesele funcționarilor publici sunt determinate de o gândire destul de limitată, de o cultură destul de înapoiată, de o lăcomie exagerată, acestea fiind viabile doar în termeni de nevoi personale, cu accent tare doar pe bogăția materială. Pe cand, necesitățile, calitatea serviciilor publice care trebuiesc oferite poporului sunt neglijate la extremă. Un alt factor care are tangență directă cu cultura omului este nepotismul, abuzul de putere al funcționarilor publici/ a clasei dominante, care folosesc în mod ilegal funcția pe care o ocupă în stat în a privilegia rudele și prietenii. Astfel, se subînțelege că societatea este administrată de oameni fără cultură, cu atât mai mult lipsește transparența, democrația, forma de conducere a societății în care puterea supremă exercitată de popor nu mai este luată în considerație. Un exemplu în acest sens pot fi alegerile locale pentru primarul de Chișinău ce au avut loc recent, în 3 iunie curent, după un scrutin de 52,57 la sută din voturi obținut în favoarea candidatului Andrei Năstase, liderul Platformei Demnitate și Adevăr, alegerile după două săptămâni și ceva au fost declarate nule de Judecătoria Chișinău, astfel mandatul noului primar ales nu a fost validat. De menționat că ședința de judecată a avut loc cu ușile închise, iar jurnaliștii au fost rugați să părăsească sala (https://www.rfi.ro/politica-104115-judecatoria-chisinau-alegerile-locale-declarate-nule-nastaseo-decizie-arbitrara-cu). Deci, fără a lua în considerație și alte detalii, putem constata că societatea basarabeană este dominată în totalitate de fenomenul corupției și al puterii, iar complice în acest proces necivilizat este pătura dominantă a societății, justiția, etc. Conform aceluiași Raport Global al Competivității pentru anul 2016-2017, publicat de World Economic Forum, Moldova nu se prezintă deloc bine la capitolul „funcționarea instituțiilor statului”, fiind plasată pe locul 128 din 138 state, iar la capitolul „independența justiției” țara se plasează pe locul 130 din 138 state, respectiv, la capitolul „siguranța poliției” pe locul 117, la capitolul „favorizarea în deciziile funcționarilor guvernamentali” pe locul 130, la secțiunea „implicarea copiilor în educația primară” pe locul 114, la „calitatea sistemului educațional” pe locul 102, la „eficiența politicii antimonopol” pe locul 134, la „calitatea drumurilor” pe locul 130, la „stabilitatea macroeconomică” pe locul 100, la captolul „tuberculoză” pe locul 104, etc.(https://www.ziarulnational.md/doc-r-moldova-s-a-prabusit-in-topul-global-al-competitivitatii-la-capitolul-coruptie-suntem-pe-locul-116-din-138/). În rezultat, competiția dintre partidele politice, lupta pentru putere se răsfrânge nespus de negativ asupra existenței omului din societate. Umilit și manipulat, omul din societatea moldovenească există continuu print-un pericol social real care îi limitează atât nivelul culturii, cât și nivelul de trai, existența civilizată. Societatea, poporul este traumatizat, disperat, dispersat, iar viitorul și prezentul este privit doar prin prisma procesului migratoriu, unde aproape fiecare cetățean gândește în a părăsi cât mai urgent țara. O realitate dură și tristă, dar reală pentru o societate unde în cadrul ei se regăsește constant minciuna, lașitatea, ignoranța, intransparența, dușmănia, vulgaritatea, nedreptatea, etc. O societate în care nu mai există nicio speranță pentru un trai și un ideal decent. O societate în care existența civilizată e pusă sub semnul întrebării, așa cum este pusă sub semnul întrebării cultura omului-putere, care trebuie să-și îndeplinească corect misiunea întru binele poporului.
–––––––––––––––
Galina MARTEA
Olanda
21 iunie, 2018