Clepsidra de rezervă a timpului…
Mi se spovedește timpul, în clepsidra-i de rezervă,
… cu o mare disperare … și cu foarte multă vervă.
că sub pleoapele prea grele, mai visează întâmplări,
… dospind agonia-n vise … și-n curând în sărutări.
Spânzură geana durerii somnul frumuseții tale,
… căci de astăzi mi se pare … și-a sedat clipe de jale!.
am greșit când nemurirea te-a ales numai pe tine,
să faci față conștiinței … și s-o scoți dintre ruine.
… delirările-i se pare că dau numai amânări,
sau iubiri abandonate … rătăcite-n resemnări.
… sunt bolnav de multă vreme fără ca să am habar,
”- Că-n intimitatea sorții … dragostea-și face altar!”.
N-am crezut că ochii tăi … chiar scot radical din vise,
(că sunt vinovați de doruri și de gesturi interzise).
… chiar de au greșit răsunsuri … la vădite remușcări,
tot au înțeles că soarta … suferă modificări.
… ai ucis realități, idealuri sau chiar crez,
(pariind mâna dreptății pe … un gest de amorez).
… în genunche stau acuma, întristat și îmi jelesc,
o posibilă iubire … de care mă-ndrăgostesc.
– Pentru un nebun ca mine timpul tău are valoare!,
(îmi trezește insomnia … chiar din somnolenta-i stare).
neuitând că fericirea … poate fi și foarte tristă!,
… un regret ce n-a uitat că în lume ea există.
Drept pedeapsă fac mătănii și-mpart vise la săraci,
(sub pretextul că iubirii tu oricând poți să-i fii vraci).
… sau că poți (în disperare) … și cu foarte multă vervă,
să le spovedești chiar timpul, în clepsidra de rezervă.
—————————————
Florin-Cezar CĂLIN
18 martie 2019