Balada ochilor învinși…
În mintea mea e-un haos permanent,
(chiar și așa … mereu mi te găsesc!).
Cu sufletul rănit și reticent,
Pe care, eu , de mult îl urmăresc
Nu mai iubesc cu-acesta chiar haotic,
Nici, pe nimic, nu pot ca să ți-l dau.
… așa că dirijându-l tu bezmetic,
Privirile … cu dorul său cădeau.
Eu sunt destinul tău cel potrivit,
Tu ești destin de care am nevoie.
(ca să îl am … prea mult m-am umilit),
Și multora eu le-am … ”intrat în voie”.
Când inima (de suflet) mai ascultă,
Iubește zi de zi, fără hodină!.
Îmi pare că nu este prea adultă,
… devreme ce tot suferă-n surdină.
Iubește astăzi! Mâine nu se știe!
De voi mai fi, sau dacă mai exiști.
În ochii tăi … cântând o melodie,
Destinul vieții tale vrei să-l riști.
Nici gând să mă ridic în ochii tăi!,
(chiar dacă, câteodată, ei sunt plânși).
Sau dacă iar sunt plini de ”vânătăi”,
Ori de privesc, în jos, parcă-s învinși.
—————————————
Florin-Cezar CĂLIN
21 februarie 2019