Cine ?
Cine toarnă gânduri, cine ni le cerne
Cine le adună când se tot resping?
Cine poate face de ne par eterne,
Cine le respinge, când ne tot ating ?
Cine molecule, cine face spatii,
Cine-i timpul veșnic , ce pare flămând ?
Cine dă tăcerea și-o trece-n vibrații,
Cine face apa, dar cine pământ ?
Cine dă mișcarea, cine dă opreliști
Cine pune frâna, din timp infinit ?
Cine-aduce ceața, dar cine priveliști
Cine face lemnul, pom înmugurit ?
Cine-aprinde focul doar dintr-o scânteie,
Cine ia prezentul, înspre veșnicii ?
Cine-aprinde lampa , de pe Căi Lactee,
Cine poartă fapta dinspre nebunii ?
Dacă doar la astea ai să-mi poți răspunde,
Sufletul din tine… e-n înalte unde !
Transfăgărășan
( Joc de creion)
Pe un drum ce-i șerpuit, de sugrumă munții
Soarele s-a asfințit, prins pe cuta frunții.
Cerul tare obosit, da …de-ar vrea să plouă
Printre jnepeni, amorțit, verzi și-n trenă nouă.
Stâncile ca vechi pistrui, muntelui pe față,
Două ciute levitând de-mi par făr’ de viață,
Stau pe soclul de granit, liniștea-i deplină
Ochii le sulița-n Cer, ruga lor, DIVINĂ.
Cuprind liniștea din munți, toată-n mine, toată
Două vieți poți să asculți liniștea bogată.
Nori de plumb pășesc de-o dată , învelind poienele
Lacrimi curg prin umbra lată, mângâind pădurile.
Stânci pleșuve dau in clocot, flutură din jnepeni
Drumu-i șarpe ce străbate, peste munții țepeni.
Eu, uitată parcă-n Cer, toamnelor de mână
Țintuită-n contemplări, iarna le-o amână.
————————————————–
Emma POENARIU SERAFIN
Sibiu
22 octombrie, 2018