Tristeți provinciale
Domnișoară,
ți s-au înecat corăbiile
în ceașca de cafea,
plouă cu nostalgii
și albastre himere
ceru-i de mucava.
Fugi de pisica neagră
scrii versuri pe pereți
te temi de ce va fi,
praful uitării se-așează lacom
invadând universul
în fiecare zi…
Domnișoară,
tricotezi în amurguri
o amintire pe față,trei pe dos,
trec calești prin burguri
zurgălăi palizi te strigă pe nume
răscolind înserarea duios :
Domnișoară…
————————————-
Dunia PĂLĂNGEANU
Giurgiu
26 iulie, 2018