Solitudine
O fantomă trecea pe șinele înghețate
biet tramvai adăpost de vreme rea
aducând din Siberii amintirile mele,
iarna cocheta sub voaleta de acadea
pe străzile pavate cu gheață și stele.
La stația următoare am să cobor
cu botinele cufundate în nea,
mă gândesc la ceaiul fierbinte
ce se va strecura în ceașcă ușor
în mansarda mirosind a peruzea.
Într-un târziu, am să-mi acopăr umerii
cu șalul întunecat al nopții fără astre,
pleoapele ,continente diamantine,
vor flutura din aripile albastre
amintindu-mi de tine…
—————————-
Dunia PĂLĂNGEANU
Giurgiu
28 ianuarie 2019